PS Claudiu: Meditație pentru Duminica a X-a după Rusalii (a Vindecării unui lunatic) Ev Mt 17,14-23
Miza
credinței este imensă! Fiindcă dacă suntem obișnuiți să credem și să
acceptăm că toate îi sunt cu putință lui Dumnezeu, în evanghelia de
astăzi Isus pare să transfere în mâinile noastre o astfel de putere:
“totul este cu putință celui ce crede”. E ca și cum cel ce crede, prin
credință, deschizând larg porțile vieții lui Dumnezeu, are acces la
puterea Lui nemărginită. Și prin ele, Cel Atotputernic își revarsă
belșugul de daruri. Sfinții sunt exemple concrete ale acestor cuvinte
din evanghelie: “răsfoind” existența lor, răsfoim de fapt evanghelia
întrupată în viețile lor. Contemplăm fenomene ce sfidează legile firii,
ale științei, tocmai fiindcă prin credință au deschis cămara harurilor
lui Dumnezeu.
Isus le spune ucenicilor: “dacă ați avea credință
cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia să se ridice și să
se arunce în mare și acesta v-ar asculta”. Despre ce munte este vorba?
În mod evident, muntele de lânga ei, cel al Schimbării la față, de pe
care Mântuitorul tocmai a coborât.
Muntele Schimbării la față,
adică locul în care experimentăm lumina și puterea divinității lui Isus,
singura capabilă să învingă răul, e la dispoziția noastră. Prin
credință îl putem duce cu noi oriunde am fi.
Să ne rugăm Maicii
Sfinte să ne ajute ca pe urmele ei, să edificăm un tezaur de credință
din tot ceea ce Dumnezeu a făcut și face pentru noi. Inima noastră va
deveni astfel un mic munte al Schimbării la Față, unde ne vom putea
refugia pentru a contempla măreția și gloria Domnului, ori de câte ori
luptele vieții noastre ne vor copleși.
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Mt 17,14-23
În vremea aceea,
s-a apropiat de Isus un om, căzându-I în genunchi, Şi zicând: Doamne,
miluieşte pe fiul meu că este lunatic şi pătimeşte rău, căci adesea cade
în foc şi adesea în apă. Şi l-am dus la ucenicii Tăi şi n-au putut să-l
vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios şi
îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi?
Aduceţi-l aici la Mine. Şi Iisus l-a certat şi demonul a ieşit din el şi
copilul s-a vindecat din ceasul acela. Atunci, apropiindu-se ucenicii
de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem? Iar
Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat
grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar,
veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi
nimic nu va fi vouă cu neputinţă. Dar acest neam de demoni nu iese decât
numai cu rugăciune şi cu post. Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a
spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî,
dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!