Prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, mons. Müller, confirmă poziţia Bisericii Catolice.
Pentru catolicii divorţaţi şi recăsătoriţi, Biserica confirmă neprimirea lor la sacramentul Euharistiei, însă admite că este necesară o pastoraţie mult mai atentă, a spus Gerhard Ludwig Müller, Prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei într-un lung articol intitulat „Forţa harului” („La forza della grazia”) pe care l-a publicat în L’Ossservatore Romano.
Scopul acestui articol este acela de „a aprofunda cu seninătate problema care este din ce în ce mai urgentă”, a scris prelatul catolic: „chiar dacă datorită intimităţii sacramentelor, admiterea celor divorţaţi şi recăsătoriţi la primirea sacramentelor nu este posibilă, în favoarea acestor credincioşi trebuie făcute eforturi pastorale suplimentare, deoarece aceştia trebuie să rămână în comuniune cu normele care provin din Revelaţie şi din doctrina Bisericii”.
„Parcursul indicat de Biserică pentru aceste persoane nu este simplu, însă acestea trebuie să ştie şi să simtă că Biserica îi însoţeşte în drumul lor, fiind o comunitate de vindecare şi mântuire. Prin încercarea lor de a înţelege practica bisericească de a nu primi împărtăşania, partenerii devin martori ai indisolubilităţii căsătoriei”.
De fapt, problema relativă la viaţa creştină a celor divorţaţi şi recăsătoriţi nu se poate „reduce la problema primirii Euharistiei”, a spus Müller, amintind că „dincolo de Euharistia sacramentală există alte moduri de a intra în comuniune cu Dumnezeu” la care se ajunge „atunci când i te adresezi în credinţă, speranţă şi caritate, în pocăinţă şi rugăciune”.
Dumnezeu poate da „apropierea şi mântuirea sa persoanelor prin moduri diferite, chiar dacă ele trăiesc în situaţii contradictorii”, a subliniat prelatul.
Făcând referire la documente recente ale Magisterului, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a recomandat „deschiderea” şi „prietenia” preoţilor şi a comunităţilor creştine, precum şi obligaţia celor din urmă de a fi alături de persoanele divorţate şi recăsătorite „cu empatie, ajutându-le în mod eficient pentru ca ele să simtă iubirea Bunului Păstor. O grijă pastorală bazată pe adevăr şi iubire va găsi în această problemă străzile care trebuie alese şi formele corecte”.
Prefectul a vorbit şi despre declaraţiile referitoare la nulitatea căsătoriei asupra căreia Papa Francisc a atras atenţia. Păstrând aceeaşi direcţie ca Sfântul Părinte, prelatul a subliniat că multe căsătorii, chiar şi dintre cele celebrate în Biserică, sunt viciate de „mentalitatea contemporană” care deseori este „contrară viziunii creştine a căsătoriei, mai ales în ceea ce priveşte indisolubilitatea ei şi deschiderea pentru viaţă”.
De fapt, căsătoriile invalide sunt mult mai frecvente decât în trecut pentru că „lipseşte voinţa de a se căsători conform doctrinei catolice”, dar şi pentru că a scăzut calitatea vieţii spirituale. De aceea este necesară „verificarea validităţii căsătoriei”.
În ceea ce priveşte practica adoptată de Biserica Ortodoxa, care permite a doua căsătorie, mons. Müller a spus că „această practică nu este coerentă cu voinţa lui Dumnezeu exprimată în mod clar în cuvintele lui Isus despre indisolubilitatea căsătoriei, iar acest lucru reprezintă cu siguranţă o problemă ecumenică care nu trebuie subevaluată”.
Prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a amintit că indisolubilitatea căsătoriei a fost unul dintre fundamentele pe care Biserica Romei le-a apărat mereu, chiar şi cu preţul unor schisme precum cea anglicană: în acel caz schisma nu a avut loc din cauza unor diferenţe doctrinare, ci pentru că Papa, urmând cuvintele lui Isus, nu a dorit să dea curs cerinţei regelui Henric al VIII-lea de-ai desface căsătoria.
Traducere: Andrei Hrișman
Sursa:zenit.org
