de Andrei-Claudiu Hrişman
La Civiltà Cattolica: un gest curajos (La Civiltà Cattolica: un gesto d’audacia, pp. 105-108). În locul editorialului în acest număr este publicat discursul pe care Mons. Antoine Camilleri, sub-secretarul pentru relaţiile dintre state şi Secretariatul de Stat al Vaticanului l-a rostit la conferinţa de presă din data de 5 aprilie 2013, cu ocazia prezentării noului format al revistei. Mons. Camilleri: „Iezuiţii de astăzi sunt moştenitorii primilor iezuiţi care au întemeiat revista şi care au fost inovatori, imaginându-şi întrebuinţarea tiparului, care era acelaşi mijloc folosit de către revoluţionarii liberalii şi anarhiştii. […] La Civiltà Cattolica nu este o revistă de specialitate, ci o revistă de cultură. Abordarea ei este «catolică» în sensul că îl ajută pe cititor să gândească în mod «creştin» problemele contemporane”.
Domnul este tăria noastră (Il Signore, nostro fondamento, pp. 109-117). Primul articol al acestui număr este de fapt retipărirea unei meditaţii ţinute de Sanctitatea Sa Papa Francis, Jorge Maria Bergoglio, în 1982, fraţilor săi iezuiţi. Principalele subiecte abordate sunt: „Isus este Domn al timpului, începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor”, Isus este fundamentul misiunii sacerdotale”, „Isus este întemeietorul comunităţii creştine”.
Convingerile oculte şi căutarea sensului (Persuasione occulta e ricerca di senso, pp. 118-128). Articolul iezuitului Giovanni Cucci este de fapt o continuare a ceea ce profesorul de la Universitatea Gregoriana din Roma scria în numărul precedent (3907/ 04.04.2013, Cultura terapiei în societăţile occidentale - La cultura terapeutica nelle società occidentali, pp. 23-36). După ce în numărul precedent a analizat influenţa şi schimbările importante suferite de societăţile occidentale datorită aşa-zisei „culturi terapeutice” apărute în anii 70 ai secolului trecut, acum se opreşte asupra consecinţelor sociale, etice şi politice ale aceste noi „culturi” care, în mod paradoxal, cu cât îl împinge pe om mai mult înspre dorinţa de a se afla în siguranţă şi de a fi sănătos, cu atât mai mult îl face pe să se descopere bolnav şi să se teamă mai mult.
Jean-Jacque Rousseau: între etică şi politică (Jean-Jacque Rousseau: tra etica e politica, pp. 129-142). Francesco Occhetta face o scurtă incursiune în influenţa pe care Jean-Jacque Rousseau a avut-o în politica şi în democraţia modernă, Rousseau fiind primul autor care a secularizat politica şi dreptul, invitându-l însă pe om să trăiască autentic, să abandoneze măştile rolului social şi să transmită urmaşilor toate valorile pe care le-a primit la rândul său de la părinţi.
Voci chineze în disputa ritualurilor (Voci cinesi nella controversia dei riti, pp. 134-157). Nicolas Standaert revine asupra unei controverse dintre misionarii care au încercat să încreştineze China, cunoscută în istorie sub denumirea de „Disputa Ritualurilor”, care a ţinut mai bine de un secol, în încercarea de a descoperi ce ritualuri specifice culturii chineze sunt compatibile cu noua credinţă propovăduită de misionarii iezuiţi, franciscani şi dominicani. Autorul articolul examinează o serie de scrieri care aparţin unor învăţaţi chinezi din acea perioadă.
Riscurile armelor robotizate autonome (I rischi delle armi robotiche autonome, pp. 158-170). Dacă în numărul trecut Luciano Larivera a scris despre dronele fără pilot folosite în lupta împotriva terorismului (3907/04.04.2013, Dezbaterea asupra utilizării de avioane fără pilot armate - Il dibattito sull’impiego dei droni armati, pp. 50-60), în acest număr abordează riscurile pe care le pot implica armele-roboţi care devin din ce în ce mai puţin controlate de către om, devin într-o oarecare măsură autonome, precum şi despre necesitatea de a rescrie dreptul internaţional şi naţional ţinând cont de aceste tehnologii militare noi.
Papa Francisc şi corupţia (Papa Francesco e la corruzione, pp. 171-179). Antonio Spadaro analizează succint lupta Papei Francisc împotriva corupţiei pe care acesta, de mai multe ori, a semnalat-o ca fiind o boală a sufletului care produce fructe otrăvitoare. Lupta împotriva corupţiei se arată a fi unul dintre punctele cheie ale noului pontificat.
