O idee care ne suceşte minţile este o carte despre ideea comunistă şi despre felul în care comunismul poate să sucească minţile unor generaţii întregi. Este o carte-replică, pentru că se prezintă ca o replică dată la trei lucruri: uitarea celor care au trăit comunismul, ignoranţa celor care nu l-au trăit şi care se joacă cu această idee fără să ştie că ţin focul în mână, şi o replică la frustrarea celor care nu fac faţă provocărilor libertăţii.
„Odată ajunşi la putere, comuniştii trebuie să treacă drept monştri.“ (corespondenţa dintre Marx şi Engels)
„Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul.“ (Marx)
„Când ne va veni rândul, nu ne vom deghiza terorismul.“ (Marx)
„Noi purtăm război contra tuturor ideilor proeminente de religie, stat, ţară, patriotism.“ (Marx)
„Comisariatul pentru justiţie este «Comisariatul pentru exterminare socială».“ (Lenin)
„În această revoluţie va trebui să-l trezim pe Diavol în sufletul oamenilor, să aţâţăm patimile cele mai josnice.“ (Bakunin)
„Spiritul de distrugere e asemenea celui de creaţie.“ (Bakunin)
„Cei care se opun comunismului trebuie lichidaţi. Nu e suficient să-i băgăm în puşcării, pentru că din puşcării mai pot să iasă. Trebuie împuşcaţi.“ (Sartre)
***
ANDREI PLEŞU este una dintre personalităţile reprezentative ale Şcolii de la Păltiniş şi un reper al vieţii publice şi academice româneşti, critic de artă, filozof, eseist; fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă“ şi rectorul Colegiului „Noua Europă“. A debutat cu eseuri de istorie şi teorie a artei (Călătorie în lumea formelor, Pitoresc şi melancolie). După 1989 a devenit o voce publicistică inconfundabilă, aplecându-se, cu un umor grav şi nuanţat, asupra unor subiecte actuale sau perene ale politicii, ale culturii sau ale vieţii cotidiene (Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Obscenitatea publică). Fără a abandona discursul filozofic, l-a lărgit spre explorările teologice sau etice (Minima moralia, Despre îngeri, Despre bucurie în Est şi în Vest), cu un extraordinar succes de public.
HORIA-ROMAN PATAPIEVICI – născut la 18 martie 1957
(Bucureşti). Studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982),
cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994),
director de studii (1994–1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000-2005), preşedinte al
Institutului Cultural Român (ICR, din 2005). Cercetător privat în
istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al revistei ID - Idei
în Dialog. A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor
(Universitatea din Bucureşti). Membru al Grupului pentru Dialog Social
(GDS); al Uniunii Scriitorilor din România (USR); al PEN Club.
Debut
în presă în 1992 (Contrapunct). Colaborări la 22, LA&I, Dilema,
Orizont, Vatra, Secolul 20. Rubrici permanente la 22 (1993-2003),
LA&I (2003-2004) şi Dilema Veche (2004-2005), ID - Idei în Dialog
(din 2004). Editorialist la Evenimentul Zilei (din 2006). Corespondent
pentru posturile de radio Deutsche Welle (1995-2005) şi Europa Liberă
(1998-2005).
Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă, Nemira, 1995
(Premiul pentru eseu al Editurii Nemira, 1993; Premiul pentru debut al
Uniunii Scriitorilor, 1995); Polirom, 2002. Zbor în bătaia săgeţii,
Humanitas, 1995; traducere în engleză: Flying against the Arrow, CEU
Press, 2002. Politice, Humanitas, 1996. Nézz vissza haraggal. A
románokról - roman szemmel (Az előszót Konrád György írta). Budapest:
Pont.Kiadó, 1997. Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva
întrebării „Ce se pierde atunci când ceva se câştigă?", Humanitas, 2001
(Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu; Premiul revistei Cuvântul;
Premiul AER pentru eseu); traducere în spaniolă: El Hombre reciente,
Madrid: Áltera, 2005. Discernământul modernităţii. 7 conferinţe despre
situaţia de fapt, Humanitas, 2004. Ochii Beatricei. Cum arăta cu
adevărat lumea lui Dante, Humanitas, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor
pentru eseu); traducere în italiană: Gli occhi di Beatrice. Com`era
davvero il mondo di Dante? , Milano: Bruno Mondadori, 2006; traducere în
spaniolă: Los ojos de Beatriz. Cómo era realmente el mundo de Dante? ,
Madrid: Siruela, 2007. Despre idei şi blocaje. O modestă propunere de a
regândi cultura română pornind de la ce îi lipseşte, fără a renunţa la
ceea ce, în aparenţă, îi prisoseşte, Humanitas, 2007.
Traduceri (în colaborare): David Bohm, Plenitudinea lumii şi ordinea ei .The Wholeness and the Implicate Order, Humanitas, 1995.
Emisiuni
TV realizate: Idei în libertate, pentru TVR Cultural: 2002-2005
(Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai
bună emisiune culturală a anului 2003; Marele Premiu al Asociaţiei
Profesioniştilor de Televiziune, APTR, 2004). Înapoi la argument, pentru
TVR Cultural, din 2006.
GABRIEL LIICEANU este una dintre figurile marcante ale Şcolii de la Păltiniş; personalitate civică şi academică, filozof, eseist şi scriitor. Jurnalul de la Păltiniş este un bestseller al anilor `80, mijlocind pentru public întâlnirea cu modelul cultural construit de Noica. Din aceeaşi perioadă datează traducerile din Platon şi primele traduceri din Heidegger, la a cărui cunoaştere în România va contribui esenţial. Apel către lichele devine un manifest al conştiinţei civice româneşti. După 1990, seria volumelor de filozofie iniţiată de Tragicul continuă cu Cearta cu filozofia şi Despre limită. În seria Despre minciună, Despre ură, Despre seducţie, filozofia se deschide spre un discurs mai eseistic şi implicat în viaţa cetăţii. Uşa interzisă, Scrisori către fiul meu şi Întâlnire cu un necunoscut îl impun ca pe unul dintre cei mai importanţi şi citiţi autori de „literatură personală“ din România.
