Luni, 16 februarie a.c., Leon al XIV-lea a primit în audiență comună participanții la adunarea plenară a Academiei Pontificale pentru Viață, condusă de noul președinte al acesteia, monseniorul Renzo Pegoraro. Lucrările plenarei se desfășoară în aceste zile la Roma și au ca temă generală ”Healthcare for All. Sustainability and Equity” (Asistența medicală pentru toți. Sustenabilitate și echitate”).
Papa Leon al XIV-lea a primit astăzi în audiență comună participanții la adunarea plenară a Academiei Pontificale pentru Viață. Lucrările plenarei, desfășurate sub conducerea noului președinte al acesteia, monseniorul Renzo Pegoraro, au ca temă generală ”Healthcare for All. Sustainability and Equity” (Asistența medicală pentru toți. Sustenabilitate și echitate – tr.n.).
”Apreciez foarte mult”, a spus papa în amplul său discurs, ”tema pe care ați ales-o pentru reuniunea din acest an: Asistență medicală pentru toți. Sustenabilitate și echitate. Este o temă extrem de importantă, atât din perspectiva actualității, cât și din punct de vedere simbolic. Într-adevăr, într-o lume sfâșiată de conflicte care absorb resurse economice, tehnologice și organizaționale enorme pentru producerea de arme și alte dispozitive de război, este mai important ca niciodată să dedicăm timp, energie și expertiză protejării vieții și sănătății. Aceasta din urmă, după cum a spus Papa Francisc, ”nu este un bun de consum, ci un drept universal, pentru că accesul la serviciile de sănătate nu poate fi un privilegiu” (Discurs adresat medicilor din Africa - CUAMM, 7 mai 2016). Vă mulțumesc, așadar, pentru această alegere”.
”Primul aspect pe care aș dori să îl subliniez”, a reluat pontiful, ”este legătura dintre sănătatea tuturor și sănătatea fiecărei persoane. Pandemia de COVID-19 ne-a demonstrat acest lucru într-un mod uneori brutal. A devenit clar cât de mult reciprocitatea și interdependența stau la baza sănătății și a vieții noastre. Studierea acestei interdependențe necesită un dialog între diferite domenii de cunoaștere: medicină, politică, etică, management și altele; ca un mozaic, al cărui succes depinde atât de alegerea pieselor, cât și de combinarea lor. De fapt, când vine vorba de sistemele de sănătate și sănătatea publică, este vorba, pe de o parte, de înțelegerea fenomenelor și, pe de alta, de identificarea acțiunilor politice, sociale și tehnologice care afectează familia, munca, mediul și societatea în ansamblu. Prin urmare, responsabilitatea noastră nu constă numai în luarea de măsuri pentru tratarea bolilor și asigurarea unui acces echitabil la îngrijiri medicale, ci și în recunoașterea modului în care sănătatea este influențată și promovată de o combinație de factori, care trebuie examinați și abordați în toată complexitatea lor”.
”În acest sens”, a subliniat Sfântul Părinte, ”aș dori să reiterez că nu trebuie să ne concentrăm pe profitul imediat, ci pe ceea ce este mai bine pentru toată lumea, știind să fim răbdători, generoși și solidari, creând legături și construind punți, lucrând în rețea, optimizând resursele, astfel încât toată lumea să se simtă protagonist și beneficiar al eforturilor noastre comune. (Discurs adresat participanților la Seminarul privind etica în gestionarea întreprinderilor din domeniul sănătății, 17 noiembrie 2025)”.
”Aici”, a adăugat pontiful, ”întâlnim tema prevenirii, care implică, de asemenea, o perspectivă largă: situațiile în care trăiesc comunitățile, care sunt rezultatul politicilor sociale și de mediu, au un impact asupra sănătății și vieții oamenilor. Când examinăm speranța de viață – și speranța de viață sănătoasă – în diferite țări și diferite grupuri sociale, descoperim inegalități enorme. Acestea depind de variabile precum nivelul veniturilor, nivelul de educație și cartierul de reședință. Și, din păcate, astăzi nu putem ignora războaiele, care afectează structurile civile, inclusiv spitalele, și constituie cel mai absurd atac pe care mâinile omenești îl pot lansa împotriva vieții și sănătății publice. Deseori, se spune că viața și sănătatea sunt valori fundamentale pentru toți oamenii, dar această afirmație este ipocrită dacă, în același timp, nu există interes pentru cauzele structurale și alegerile operaționale care determină inegalitățile. În ciuda declarațiilor și proclamațiilor, în realitate nu toate viețile sunt respectate în mod egal, iar sănătatea nu este protejată sau promovată în același mod pentru toată lumea”.
”Conceptul «One Health» ne poate ajuta ca bază”, a continuat papa, ”pentru o abordare cuprinzătoare, multidisciplinară și integrată a problemelor de sănătate. Acesta subliniază dimensiunea de mediu și interdependența dintre numeroasele forme de viață și factorii ecologici care permit dezvoltarea lor echilibrată. Este important să creștem în conștientizarea faptului că viața umană este de neînțeles și ne-sustenabilă fără alte creaturi. De fapt, pentru a cita enciclica Laudato si', ”toate ființele din univers sunt unite prin legături invizibile și formează un fel de familie universală, o comuniune sublimă care ne inspiră un respect sacru, plin de iubire și umil” (n. 89). Această abordare este în deplină concordanță cu bioetica globală pentru care Academia dumneavoastră a manifestat în repetate rânduri interes și pe care este bine să o cultivăm în continuare. Tradus în termeni de acțiune publică, One Health necesită integrarea considerentelor de sănătate în toate politicile (transport, locuințe, agricultură, ocuparea forței de muncă, educație etc.), în conștientizarea faptului că sănătatea afectează toate aspectele vieții. Prin urmare, trebuie să ne consolidăm înțelegerea și practica binelui comun, astfel încât acesta să nu fie neglijat sub presiunea intereselor particulare, individuale și naționale”.
În acest orizont, a remarcat Sfântul Părinte, ”binele comun, unul dintre principiile fundamentale ale învățăturii sociale a Bisericii, riscă să rămână o noțiune abstractă și irelevantă dacă nu recunoaștem că este înrădăcinat în practica concretă a relațiilor strânse dintre oameni și a legăturilor dintre cetățeni. Acesta este terenul pe care poate crește o cultură democratică, care încurajează participarea și este capabilă să combine eficiența, solidaritatea și justiția. Trebuie să ne reconectăm cu atitudinea fundamentală de îngrijire ca sprijin și apropiere față de ceilalți, nu numai pentru că sunt în nevoie sau bolnavi, ci pentru că împărtășesc o condiție existențială de vulnerabilitate comună tuturor ființelor umane. Numai astfel vom putea dezvolta sisteme de sănătate mai eficiente și mai durabile, capabile să răspundă nevoilor de sănătate într-o lume cu resurse limitate și să restabilească încrederea în medicină și în profesioniștii din domeniul sănătății, în ciuda dezinformării și scepticismului față de știință”.
”Având în vedere amploarea globală a problemei”, a spus la finalul discursului papa Leon al XIV-lea, ”reiterez necesitatea de a găsi modalități eficiente de consolidare a relațiilor internaționale și multilaterale, astfel încât acestea să poată „recâștiga forța necesară pentru a juca rolul de întâlnire și mediere necesar pentru a preveni conflictele și pentru ca nimeni să nu fie tentat să prevaleze asupra altora prin forță, fie ea verbală, fizică sau militară” (Discurs adresat Corpului diplomatic, 9 ianuarie 2026). Acest orizont se aplică și cooperării și coordonării realizate de organizațiile supranaționale angajate în protecția și promovarea sănătății. Iată, așadar, preaiubiților, ultima mea urare: ca angajamentul vostru să fie o mărturie eficientă a acelei atitudini de grijă reciprocă în care se exprimă stilul lui Dumnezeu față de noi, pentru că El are grijă de toți fiii Săi”.
