UMBRA CLIPELOR CE NU SUNT (Meditaţia PS Claudiu la Duminica după Botezul Domnului) AUDIO

Cu Sărbătoarea Crăciunului şi cu cea a Botezului Domnului, ni se revelează într-un continuu crescendo un nou Prinţ şi o nouă Împărăţie, în opoziţie faţă de prinţul şi împărăţia acestei lumi. Separaţia dintre cele două realităţi este marcată în mod simbolic de râul Iordanului, ce delimitează pământul făgăduit de Dumnezeu, de cel al deşertului, loc al luptei şi al ispitelor, al lipsei vieţii, adevărată Vale a morţii şi a plângerii. Ioan stă dincolo de Iordan şi prin botezul pocăinţei pregăteşte poporul pentru noua Împărăţie, indicând şi calea: noul Prinţ, Isus!

Umbra întunericului şi a morţii domneşte înainte de Cristos. Întreaga omenire se târăşte neputincioasă sub mantia ei, iar bietele şi umanele vise şi speranţe se frâng neputincioase la porţile acesteia.

Însă există umbre şi umbre. Dumnezeu umbreşte poporul ales în timpul reîntoarcerii din exilul egiptean, oferindu-i ocrotire în faţa soarelui dogoritor al pustiului. Şi umbreşte prin Spiritul Sfânt o Fecioară din Nazareth iar din ea se naşte Ocrotitorul întregii omeniri în faţa pârjolului porţilor iadului. O lumină răsare poporului robit de umbra morţii.

Lumina cea adevărată, Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne aduce vestea cu adevărat bună: Împărăţia cerurilor e în mijlocul vostru! E aici ! E acum! Un “aici şi acum” pe care-l uităm prea des, prinşi între un trecut ce ne compleşeşte cu remuşcări şi regrete şi un viitor ce ne înspăimântă. Cineva spunea că viaţa este acel lucru ce trece, în timp ce noi suntem ocupaţi să facem proiecte de viitor sau să plângem trecutul.

Evanghelia de astăzi ne aduce aminte că Dumnezeu acţionează în prezent. În acest moment. Este singurul timp pe care îl avem cu adevărat la dispoziţie. Trecutul nu mai există, viitorul nu există încă. Dacă trăim în ele e ca şi cum am fi morţi. De aceea, singura soluţie este aceea de a încredinţa umbrele clipelor ce nu mai sunt şi ale celor gata să se nască, luminii Spiritului Sfânt. Şi prin darul Său, “să facem prezentul bine, să completăm trecutul cu bine şi să pregătim viitorul bun pentru veşnicie!”

PS Claudiu
Episcopul Curiei

Ev Mt 4,12-17

Şi Iisus, auzind că Ioan a fost întemniţat, a plecat în Galileea. Şi părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon şi Neftali, ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: "Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit". De atunci a început Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor.