Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 4
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Utrenia Duminicii a V-a din Postul Mare

 
Utrenia Duminicii a V-a din Postul Mare
  • 17 Apr 2016
  • 1314

Duminica a 5-a din Postul Mare

(Cerereaa fiilor lui Zevedeu;

a Sfintei Maria Egipteanca).

17 aprilie 2016

Sfântul martir Simeon din Persia și cei împreună cu el (+341); Cuviosul Acachie al Melitinei (+sec III);

Sfântul Agapet, papa Romei (+536).

(V 5; L 2; Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

Ap Evrei 9,11-14; Galateni 3,23-29;

Ev Marcu 10,32-45; Luca 7,36-50)

 

 

 

După partea de început strana cântă pe melodia troparului versului de rând 5:

Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă  (Ps 117,27a); binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului  (Ps 117,26a)  (de trei ori).

Se cântă troparele cu care am încheiat vecernia.

Troparul Învierii, vers 5.

Pe Cuvântul cel împreună fără de început cu Tatăl și cu Spiritul, care s-a născut din Fecioară, spre mântuirea noastră, să-1 lăudăm credincioșii și să i ne închinăm; că bine a voit a se răstigni cu trupul pe cruce și moarte a răbda și a ridica pe cei morți, întru mărită Învierea Sa.

 

Mărire..., al cuvioasei, vers 8.

Întru tine maică cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând crucea ai urmat lui Cristos, şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, cuvioasă maică Marie, spiritul tău.

 

Și acum..., a Născătoarei, același vers.

Cel ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule; Care cu moartea pe moarte ai prădat, şi înviere ai arătat, ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta; arată iubirea Ta de oameni, Milostive; primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi, şi mântuieşte, Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.

 

După Ectenia mică, prima serie de Sedelne, pe tropar vers 5.

Crucea Domnului să o lăudăm, sfânta îngropare cu cântări să o cinstim și Învierea Lui să o preamărim; că a înviat pe cei morți, ca un Dumnezeu, prădând stăpânia morții și tăria diavolului, iar celor din iad lumină le-a răsărit.

 

Mărire…,

Doamne, mort Te-ai numit, Cel ce ai omorât moartea; în mormânt Te-ai așezat Cel ce ai deșertat mormintele. Sus, ostașii au străjuit mormântul, jos, pe morții cei din veac i-ai înviat, întru tot puternice și necuprinse, Doamne, mărire Ție.

 

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.

Bucură-te, munte sfânt și de Dumnezeu umblat; bucură-te, rug însuflețit și nears; bucură-te, ceea ce ești una lumii pod către Dumnezeu, care pe cei morți îi treci la viața veșnică! Bucură-te, neîntinată Fecioară, care fără ispită bărbătească ai născut mântuirea sufletelor noastre.

După Ectenia mică, a doua serie de Sedelne, pe tropar vers 5.

Doamne, după Învierea Ta cea de a treia și după închinarea apostolilor, Petru a strigat către Tine: „Femeile au luat îndrăzneală, iar eu m-am temut; tâlharul, Dumnezeule, Te-a cuvântat, iar eu m-am lepădat de Tine. Oare mai chema-mă-vei pe mine încă ucenic, sau iarăși mă vei arăta vânător adâncului? Ci mă primește pe mine cel ce mă pocăiesc, Dumnezeule, și mă mântuiește".

 

Mărire…,

Doamne, în mijlocul celor osândiți Te-au pironit călcătorii de lege și cu sulița coasta Ta au împuns, o îndurate! Şi îngropare ai luat, Cel ce ai stricat porțile iadului, și ai înviat a treia. Alergat-au femeile să Te vadă pe Tine și au vestit apostolilor Învierea, prea înălțate Mântuitorule. Pe care Te laudă îngerii: Binecuvântate, Doamne, mărire Ție.

 

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.

Neispitită de nuntă, mireasă, de Dumnezeu Născătoare, care întristarea Evei întru bucurie ai întors, te lăudăm credincioșii și ne închinăm Ție, că ne-ai scos pe noi din blestemul cel de demult. Roaga-te și acum neîncetat, cu totul lăudată, prea sfântă, ca să ne mântuim noi.

 

Îndată, Binecuvântările Învierii, pe tropar vers 5.

În timpul cântării Binecuvântărilor Învierii, preotul cădește altarul și toată biserica.

 

După Ectenia mică,  se citește Ipacoiul.

De îngereasca vedere spăimântându-se cu mintea și cu dumnezeiasca înviere luminându-se la suflet, mironosițele au binevestit apostolilor: Vestiți întru neamuri Învierea! Domnul împreună lucrând cu minuni și dăruindu-ne nouă mare milă.

 

Treptele, vers 5.

Antifonul I.

Când sunt necăjit ca David cânt Ție, Mântuitorul meu: Mântuiește sufletul meu de limba vicleană.

Viața pustnicilor fericită este; a celor ce se întraripează cu dumnezeiescul dor.

Mărire…, Şi acum…,

Prin Spiritul Sfânt se țin toate cele văzute, împreună cu cele nevăzute, că însuși stăpânitor fiind, cu adevărat și El este unul din Treime.

 

Antifonul II.

La munți, suflete, să ne ridicăm; mergi acolo de unde vine ajutorul.

Mâna Ta cea dreaptă atingându-se și de mine, Hristoase, de toată înșelăciunea să mă păzească.

Mărire…, Şi acum…

Sfântului Spirit, teologhisind, să-i zicem: Tu ești Dumnezeu, viața, dorirea, lumina, mintea, Tu bunătatea, Tu împărățești în veci.

 

Antifonul III.

Pentru cei ce mi-au zis mie: În curțile Domnului vom merge; de multă bucurie umplându-mă, rugăciune înalț.

În casa lui David cele înfricoșătoare se lucrează, că acolo este focul, care arde toată mintea cea întinată.

Mărire…, Şi acum…,

În Sfântul Spirit este vrednicia cea începătoare de viață, din care toate cele ce viază se însuflețesc, precum în Tatăl, împreună și în Cuvântul.

Prohimen, vers 5.

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până la sfârșit (Ps 9,32).

Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea (Ps 137,1a).

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până la sfârșit.

.

După Exclamaţiune, cântăreții, pe versul 5:

Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,6)

Toată suflarea să laude pe Domnul!

Toată suflarea şi toată făptura să laude numele Domnului!

Lăudaţi pe Domnul din ceruri! (Ps 148,1).

 

 

Evanghelia a doua a Învierii (Marcu 16,1-8).

Preotul poate așeza Sfânta Evanghelie pe tetrapodul din mijlocul bisericii, pentru a fi sărutată de credincioși și cădește Evanghelia.

 

Cântăreții citesc sau cântă: Învierea lui Hristos…

Apoi, Psalmul 50:

 

Apoi, Mărire…, vers 8 propriu-zis.

Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață; că mânecă spiritul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș trupul, cel cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-l cu mila îndurării Tale.

Și acum…, a Născătoarei, acelașii vers.

Îndreptează-mă în calea mântuirii, de Dumnezeu Născătoare, căci cu păcate grele mi-am întinat sufletul și cu lenevire toată viața mea am cheltuit; ci, cu rugăciunile tale, curățește-mă de toată necurăția.

 

Apoi, pe versul 6, propriu-zis :

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre.

Stihira: La mulțimea faptelor mele cele rele cugetând eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoșătoarea zi a judecății; ci, îndrăznind la mila milostivirii tale, ca David mă rog Ție : Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.

 

Urmează cântarea Canonului.

Catavasia I

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Spiritul, şi cuvânt voi răspunde Împărătesei Maice, şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

 

Catavasia III

Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvor viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată sufletească, întăreşte-i în dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.

 

După Ectenia mică, Sedealna, sedealna antifon vers 8.

Toate săltările trupului înfrânându-ţi cu ostenelile sihăstreşti, ţi-ai arătat vitează înţelepciunea sufletului tău, că poftind să vezi Crucea Domnului, te-ai răstignit singură pe tine lumii, tu cea vrednică de cântare. Drept aceea şi spre râvna vieţii îngereşti cu dragoste te-ai îndemnat singură, preafericită; roagă-te lui Cristos Dumnezeu să dăruiască bogată iertare de greşeli celor ce cinstesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Mărire…, Și acum…, a Născătoarei,  acelaşi vers.

Pe ceea ce este uşă cerească şi chivot, munte cu totul sfânt, nor strălucit, să o lăudăm; scară cerească, rai cuvântător, mântuirea Evei şi visterie mare a toată lumea; că în aceasta s-a lucrat mântuirea lumii şi iertarea greşelilor celor de demult. Pentru aceasta strigăm către dânsa: Roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli, celor ce se închină cu credinţă preacuratei naşterii tale.

 

Catavasia IV

Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării tale celei de sus şi din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l, a strigat: Mărire puterii Tale, Doamne!

 

Catavasia V

Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta, că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu cel peste toate, şi ai născut pe Fiul cel fără de ani, Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă.

 

Catavasia VI

Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi această sărbătoare dumnezeiască şi cu totul cinstită a Maicii lui Dumnezeu, veniţi să înălţăm mâinile, mărind pe Dumnezeu, Cel ce s-a născut dintr-însa.

 

Ectenia mică, apoi, Condacul , tropar vers 3.

Ceea ce mai înainte erai plină de tot felul de întinări, te-ai arătat aleasă lui Cristos, prin pocăinţă, urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă a Împărăţiei cerului, Marie prealăudată.

Icos

Pe tine, mieluşeaua şi fiica lui Cristos, astăzi cu cântări te lăudăm, Marie pururi vrednică de cântare, care te-ai arătat crescând între egipteni, şi din toată rătăcirea lor ai scăpat; şi te-ai adus aleasă şi cinstită odraslă Bisericii, prin post şi prin rugăciune, nevoindu-te mai presus de măsura firii omeneşti. De aceea te-ai înălţat la Cristos prin viaţă şi prin fapte. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăţiei cerului, cuvioasă Marie, mult lăudată.

 

Catavasia VII

Înţelepţii  lui Dumnezeu făpturii nu s-au închinat, fără numai Ziditorului, iar îngrozirea focului bărbăteşte călcându-o, s-au bucurat, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor şi Doamne, eşti binecuvântat!

 

Catavasia VIII

Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântând, şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată  lumea o ridică să cânte Ţie: Lăudaţi pe Domnul toate făpturile Lui şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!

 

Apoi: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu îndură-te spre noi!

Catavasia IX

Tot neamul pământesc să salte, fiind luminat cu spiritul şi să serbeze firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta sărbătoare a Maicii lui Dumnezeu, şi să strige: Bucură-te, preafericită, Născătoare de Dumnezeu, pururea curată Fecioară.

 

Ectenia mică,

Apoi Luminătorile (a 2-a), pe melodie specială.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (Ps 98,10c) (de două ori).

Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).

Uşile fiind încuiate, Stăpâne, dacă ai intrat pe Apostoli de Spirit preasfânt ai umplut, în chip de pace suflând peste ei; cărora le-ai dat și a lega şi a dezlega păcatele. Și după opt zile coasta şi mâinile Tale le-ai arătat lui Toma, cu care strigăm: Domn şi Dumnezeu Tu eşti.

 

Mărire..., a cuvioasei.

Pildă de pocăinţă avându-te pe tine, preacuvioasă Marie, roagă pe Cristos să ne dăruiască nouă aceasta în vremea postului; ca în credinţă şi în dragoste să te lăudăm pe tine cu cântări.

Şi acum..., a Născătoarei.

Ceea ce eşti îndulcirea îngerilor, bucuria celor apăsaţi, ocrotitoare creştinilor, Fecioară, Maica Domnului, ajută-mă şi mă mântuieşte de chinurile  cele veşnice.

 

Îndată, pe versul 5, propriu-zis, se cântă Stihirile de Laudă, precedate de Stihurile lor.

Toată suflarea să laude pe Domnul (Ps 150,6). Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cei de sus! (Ps 148,1) Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)

Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui (Ps 148,2). Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)

 

Se pun Stihirile pe 8.

Ale Învierii opt, pe versul 5, propriu-zis.

 Stih: Ca să facă între ei judecată scrisă. Mărirea aceasta este dată tuturor cuvioşilor Lui (Ps 149,9).

Doamne, pecetluit fiind mormântul de cei fără de lege, ieșit-ai din mormânt, precum Te-ai născut din Născătoarea de Dumnezeu. Îngerii cei fără de trup n-au cunoscut cum Te-ai întrupat; ostașii cei ce Te-au străjuit n-au simțit cum ai înviat; că amândouă s-au pecetluit față de cei ce ispiteau, și s-au arătat minuni celor ce se închină cu credință Tainei; pe care noi lăudând-o, dă-ne nouă bucurie și mare milă.

 

Stih: Lăudaţi-L pe Domnul întru sfinţii Lui; lăudaţi-L întru tăria puterii Lui (Ps 150,1).

Doamne, încuietorile cele veșnice le-ai sfărâmat și legăturile rupându-le, din mormânt ai înviat, lăsând cele de îngropare ale Tale întru mărturia adevăratei îngropării Tale celei de trei zile; și ai mers mai înainte în Galileea, Cel ce ai fost străjuit la mormânt. Mare este mila Ta, Mântuitorule cel necuprins, miluiește-ne pe noi.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui (Ps 150,2).

Doamne, femeile au alergat la mormânt să Te vadă pe Tine, Hristoase, Cel ce ai pătimit pentru noi, și venind au aflat înger șezând pe piatra răsturnată și către dânsele grăind: A înviat Domnul, spuneți ucenicilor, că a înviat din morți, Cel ce mântuiește sufletele noastre.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L în psaltire şi alăută (Ps 150,3).

Doamne, precum ai ieșit din mormântul pecetluit, așa ai intrat și la ucenicii, Tăi, ușile fiind încuiate, arătându-le lor patimile trupului, care le-ai luat, Mântuitorule, îndelung răbdând; căci, ca Unul ce ești din seminţia lui David, răni ai răbdat, iar ca un Fiu al lui Dumnezeu, lumea ai slobozit. Mare este mila Ta, Mântuitorule, cel necuprins, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în timpane şi hore, lăudaţi-L în strune şi organe (Ps 150,4).

Doamne, Împărate al veacurilor şi Făcătorule al tuturor, Cel ce pentru noi răstignire şi  înmormântare cu trupul ai luat, ca pe toţi din iad să ne eliberezi, Tu eşti Dumnezeul nostru, afara de Tine pe altul nu ştim.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi-L în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,5-6).

 

Stih: Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul nostru, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit (Ps 9,32).

Rănilor celor dumnezeieşti ale patimilor Tale ne închinăm, Hristoase Dumnezeule, şi jertfei celei din Sion a Stăpânului, care la plinirea timpului cu dumnezeiască arătare s-a săvârşit; că pe cei ce dormeau întru întuneric i-ai luminat, Soare al dreptăţii, la strălucirea ce neînserată ducându-i. Doamne, mărire Ție.

 

Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale (Ps 9,1).

Iubitorilor de tulburare, farisei și cărturari, ascultați: Unde sunt cei ce au venit la Pilat? Să spună ostaşii care păzeau: Unde sunt peceţile mormântului? Unde s-a mutat Cel îngropat? Unde s-a vândut Cel nevândut? Cum s-a furat Comoara? Pentru ce clevetiţi învierea Celui răstignit, călcătorilor de lege iudei? Înviat-a Cel liber între morţi şi a dăruit lumii mare milă.

 

Stihira Triodului, vers 1.

Stih: Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul nostru, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit (Ps 9,32).

Nu este împărăţia lui Dumnezeu mâncare şi băutură, ci dreptate şi nevoinţă cu sfinţenie. Pentru aceasta nici bogaţii nu vor intra în ea, ci numai cei care depun averile lor în mâinile săracilor. Acestea le învaţă şi David proorocul, zicând: Bărbat drept este cel ce miluieşte în toate zilele, cel ce se desfătează în Domnul, umblă în lumina Lui şi care nu se va poticni. Acestea toate s-au scris spre înţelepţirea noastră; ca, postind, să facem bunătate, şi aşa să ne dea nouă Domnul cele cereşti în locul celor pământeşti.

 

Mărire..., tot aceasta.

Nu este împărăţia lui Dumnezeu mâncare şi băutură, ci dreptate şi nevoinţă cu sfinţenie. Pentru aceasta nici bogaţii nu vor intra în ea, ci numai cei care depun averile lor în mâinile săracilor. Acestea le învaţă şi David proorocul, zicând: Bărbat drept este cel ce miluieşte în toate zilele, cel ce se desfătează în Domnul, umblă în lumina Lui şi care nu se va poticni. Acestea toate s-au scris spre înţelepţirea noastră; ca, postind, să facem bunătate, şi aşa să ne dea nouă Domnul cele cereşti în locul celor pământeşti.

 

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu, pe tropar, vers 5.

Preabinecuvântată eşti Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, că prin Cel ce s-a întrupat din tine iadul s-a zdrobit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a mântuit, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta cântând strigăm: Binecuvântat eşti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!

 

Se deschid ușile Împărătești, se aprind toate luminile, iar preotul, îmbrăcat în toate ornatele, stând în fața Sfintei Mese, primind cădelnița și cădind, zice cu glas mare::

Mărire Ție, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina.

Preotul cădește altarul și toată biserica.

Cântăreții: Doxologia mare. Doxologia mare, după buna rânduială, ar trebuie să se cânte pe antifonul versului de rând.

 

Apoi troparul, pe vers 8:

Învit-ai din mormânt şi legăturile iadului le-ai rupt; stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele potrivnicului scăpându-i. Arătându-Te pe Tine apostolilor Tăi, i-ai trimis la propovăduire, şi printr-înşii pacea Ta ai dăruit lumii, Unule mult îndurate.

 

 

 

 

 

 

 

Știri din aceeași categorie