A 44-a întâlnire a secretarilor generali ai Conferinţelor Episcopale din Europa s-a desfăşurat anul acesta în Germania la Berlin de la 30 iunie la 3 iulie, la invitaţia secretarului Conferinţei Episcopale Germane (DBK), părintele Hans Langendörfer SJ.
În anul milostivirii şi ţinând în minte cele trei cuvinte cheie (a integra, a dialoga, a genera) cu care papa Francisc a indicat vocaţia Europei în ziua în care primea Premiul Carol cel Mare, secretarii generali au discutat despre solidaritate faţă de migranţi şi refugiaţi (a integra), faţă de familii (a dialoga) şi între conferinţele episcopale de pe continent (a genera). Sesiunile s-au desfăşurat ţinând cont de rezultatul referendumului Brexit şi întrebările care animă astăzi discuţiile despre viitorul Uniunii Europene.
A deschis lucrările secretarul general al CCEE, mons. Duarte da Cunha, care în salutul său iniţial a amintit cum CCEE, înainte de a fi o structură eclezială, este o ocazie, o sală de antrenament, unde vârfurile Bisericii din Europa pot exercita discernământul comunitar, la care adesea cheamă papa Francisc, menit să găsească priorităţile reale ale societăţii, şi prin urmare, ale Bisericii din Europa.
După aceea, părintele Hans Langendörfer SJ, a prezentat Biserica din Germania. Cu o populaţie de circa 81,1 milioane de locuitori - dintre care 6 milioane sunt străini - Germania rămâne o naţiune în care peste jumătate dintre locuitori se declară de religie creştină. Împreună, Biserica Evanghelică (EKD) şi Biserica Catolică sunt instituţiile cu cei mai mulţi angajaţi în teritoriul german.
Întâlnind şi prezidând Euharistia cu secretarii generali, cardinalul Reinhard Marx, preşedinte al Conferinţei Episcopale Germane şi preşedinte al COMECE, s-a oprit asupra raportului intim care leagă creştinismul şi Biserica de Europa. "Avem nevoie de o reînnoire a evanghelizării - a declarat cardinalul Marx -. Pentru aceasta este necesar să unim împreună Evanghelia şi angajarea noastră pentru Europa. De fapt, Evanghelia este mesajul central pentru continentul european. Nu putem înţelege Europa fără credinţa noastră, fără Evanghelie, şi nu putem înţelege Biserica fără istoria libertăţii pe care am experimentat-o în acest continent. Calea Bisericii nu este o «recucerire» sau un castel care trebuie apărat. Drumul Bisericii este misiunea de a încuraja şi de a conduce persoanele la o gestionare responsabilă a darului libertăţii".
În dimineaţa zilei de vineri, 1 iulie, a fost tratată tema solidarităţii faţă de migranţi şi refugiaţi, cea exprimată în numeroasele experienţe de primire şi de integrare promovate de Biserică, dar şi în implicaţiile sale în raporturile cu statele. Sesiunea a avut contribuţia ministrului federal de interne al Republicii Federale Germane, Thomas De Maizi?re, care s-a oprit asupra politicii migratoare pună în aplicare de guvernul german şi asupra dificultăţilor datorate limbajului cu care se vorbeşte despre fenomenul "care nu mai atinge inima şi mintea" atât ale cetăţenilor europeni cât şi ale migranţilor care caută o nouă casă. Prea des, recunosc secretarii generali, se vorbeşte despre fenomenul migrator în termeni de "criză" în loc de oportunitate pentru naţiunile noastre, cu o emfază excesivă şi cuvinte care nu corespund faptelor, numerelor sau realităţii.
Germania, ca multe ţări europene, recunoaşte contribuţia "excepţională" a Bisericii în răspunsul generos dat urgenţei imigraţilor. Însă, în acelaşi timp, politicile migratoare sunt adesea inspirate dintr-o lectură cel mult "economică" a fenomenului, neglijând adevăratele cauze de la origine.
Sesiunea de lucru cu privire la provocările migraţiilor s-a încheiat apoi cu intervenţiile patriarhului de Antiohia a siro-catolicilor, Ignaţiu Iosif al III-lea Younan, şi a delegatului SCEAM-SECAM (Simpozionul Conferinţelor Episcopale din Africa şi Madagascar), mons. Jean-Vincent Ondon, episcop de Oyem (Gabon), care au adus mărturia suferinţelor şi a necesităţilor celor care ajung în Europa cu speranţa de a fi primiţi. Îndeosebi patriarhul de Antiohia a mărturisit neînţelegerea sa în faţa inerţiei politicienilor occidentali în faţa răspândirii islamului politic şi a sharia. La rândul său, monseniorul Ondon a denunţat destinul trist al tuturor celor care ajung îngrămădiţi în "lagăre mizerabile de refugiaţi", la mâna "exploatatorilor" lor.
În după-amiaza aceleiaşi zile, o sesiune de lucru a fost dedicată solidarităţii faţă de familii în lumina exortaţiei Amoris laetitia. Introducerea la temă a fost făcută de arhiepiscopul de Berlin, mons. Heiner Koch, preşedinte al Comisiei pentru Căsătorie şi Familie din DBK, şi participant la Sinodul Episcopilor despre familie, în octombrie 2015. Conform monseniorului Koch, provocarea cea mai mare este aceea de a face ca o populaţie care nu se simte interpelată de fenomenul religios să înţeleagă semnificaţia sacramentalităţii căsătoriei.
După aceea, secretarul CCEE a prezentat un scurt raport despre ceea ce realizează diferitele conferinţe episcopale pentru a aplica indicaţiile prezente în exortaţia papei Francisc. Reiese că toate conferinţele episcopale sunt deosebit de atente la drumurile de pregătire la căsătorie şi ca să pună familia ca origine şi scop al întregii acţiuni pastorale a Bisericii. În acest scop, se revelează tot mai necesar să se instituie un dialog între pastoraţia tineretului şi pastoraţia familiei.
După aceea, nunţiul apostolic din Germania, arhiepiscopul Nikola Eterović, fost secretar general al Sinodului Episcopilor (2004-2013), s-a oprit asupra practicii sinodalităţii (acel "a merge împreună") în Biserică. Sinodalitatea este în acelaşi timp o aptitudine şi o practică eclezială, făcută concretă prin structura Sinodului Episcopilor.
Ca mărturie a acestui "a merge împreună", discuţia a continuat apoi sâmbătă, 2 iulie, cu rapoartele CCEE şi COMECE, cele două organisme europene care sunt în fruntea comuniunii dintre episcopatul de pe continent, şi cu intervenţiile a patru secretari generali care au declinat tema solidarităţii între conferinţele episcopale.
Lucrările s-au încheiat duminică, 3 iulie, cu celebrarea euharistică prezidată de arhiepiscopul Koch în catedrala din Berlin.
(După Zenit, 4 iulie 2016)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
