Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 5
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Întâlnire despre "Biserică şi pandemie". A transforma carantina în timp de har

 
Întâlnire despre "Biserică şi pandemie". A transforma carantina în timp de har
  • 15 Feb 2021
  • 1467

 

Pandemia pune mari provocări lumii sanitare, economice şi sociale, dar şi "religiei şi credinţei noastre a creştinilor". A subliniat asta cardinalul Kurt Koch intervenind vineri, 12 februarie 2021, la conferinţa online despre "Biserică şi pandemie: provocări şi perspective" la a cincea aniversare a întâlnirii de la Havana între Papa Francisc şi patriarhul Chiril. La conferinţă a luat parte mitropolitul Hilarion, preşedinte al Departamentului pentru Relaţiile Ecleziastice Externe al Patriarhiei de Moscova, care a organizat iniţiativa împreună cu Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.

Alăturând actuala situaţie de urgenţa la aceea care a avut loc după cutremurul care a răscolit Lisabona în 1755 şi a provocat circa 100.000 de morţi, cardinalul preşedinte al dicasterului ecumenic a evidenţiat că suferinţa şi moartea atâtor persoane "reprezintă o repunere în discuţie a existenţei lui Dumnezeu cu mult mai mare faţă de orice teorie filozofică iluministă sau de orice tratat epistemologic". Vestita expresie care defineşte suferinţa este ca "stâncă a ateismului rămâne legată indisolubil de Lisabona". Şi în lumina pandemiei de covid, ea "a dobândit o nouă relevanţă şi ne pune în faţa problemei modului în care ar trebui să înfruntăm aceste probleme religioase".

În lumea occidentală criza coronavirului a devenit "virulentă anul trecut puţin după începutul Postului Mare": şi astăzi ea "loveşte multe persoane şi mulţi creştini ca şi cum ar fi un «Post Mare» prelungit". La asta pare să facă aluzie şi "asemănarea lingvistică folosită la nivel de ordonanţă publică împotriva coronavirusului, adică acela de «carantină», iar timpul de patruzeci de zile prevăzut de Postul Mare, care în limbajul liturgic al Bisericii este numit «quadragesima»". O scurtă reflecţie despre această "rudenie lingvistică - a adăugat cardinalul - ar putea să ne ofere o indicaţie despre modul de a înfrunta situaţia pandemiei dintr-un punct de vedere religios".

Această urgenţă, a subliniat Koch, a făcut să ne întoarcem în mod nou "la timpul deşertului, un timp în care avem aceleaşi reacţii ale poporului lui Israel". În manieră analogă, "putem să sperăm şi să ne rugăm ca timpul de criză a pandemiei" să devină şi un timp "de convertire pentru noi toţi, în care ne adresăm din nou lui Dumnezeu ca iubitor al vieţii". Răspândirea coronavirusului a transformat "«quadragesima» liturgică într-o carantină decretată de stat. Acum este misiunea noastră să transformăm carantina într-o adevărată «quadragesima», adică într-un timp de post şi de caritate, un timp de har şi de rugăciune".

Şi arhiepiscopul Rino Fisichella, în intervenţia sa succesivă, a subliniat cum experienţa de covid-19 a pus "la grea încercare formele noastre tradiţionale cu care să trăim existenţa creştină". Pentru aceasta credincioşii cer "un răspuns care să fie în acelaşi timp încărcat de inteligenţă şi capabil să răspundă la neliniştea şi la frica pe care pandemia le-a generat". Este necesar, a adăugat prelatul, "înainte de toate să avem conştiinţă deplină că suntem fii ai propriului timp". Numai aşa reuşim să acţionăm "din interior problematici care însufleţesc neliniştea evanghelizării". Acest moment prezent "vine ca un eveniment neaşteptat pentru un timp ca al nostru care trăieşte din primatul tehnicii şi al ştiinţei". Pandemia care loveşte întreaga lume "n-a fost prevăzută de nimeni": iată "primul aspect care loveşte". Se trăieşte într-un "context cultural puternic marcat de progresul ştiinţific", care pare să conducă "paşii noştri furnizând acele certitudini care apar ca sprijinul existenţei". Şi, în schimb, "a trebuit să atingem cu mâna că şi ştiinţa nu posedă întotdeauna răspunsurile la întrebările pe care le punem", aflându-se "ea însăşi nepregătită" şi arătând "o faţă pe care probabil n-ar fi voit s-o reveleze: aceea a neputinţei".

(După L'Osservatore Romano, 13 februarie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

 

 



Sursa:ercis.ro