În primul său Mesaj pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale, Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra riscului ca industria creativă umană să fie demontată şi înlocuită de eticheta "Powered by AI" ["Susţinută de IA"]. Răspunsul? O şcoală de gândire critică şi o mass-media autoritară.
Există un pasaj aparent secundar, aproape o paranteză, în primul mesaj al Papei Leon al XIV-lea pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale. Este cel în care - vorbind despre modul în care sistemele de inteligenţă artificială dobândesc controlul asupra comunicării în producţia de texte, muzică şi videoclipuri - Leon al XIV-lea subliniază riscul ca o mare parte din industria creativă umană să fie demontată şi înlocuită cu eticheta "Powered by AI", transformând oamenii - şi acesta este punctul crucial şi teribil - în "consumatori pasivi de gânduri negândite, de produse anonime, fără autor, fără iubire".
De aici vine apelul papei de a ne proteja chipurile şi vocile în drumul care ne aşteaptă; de a ne pregăti pentru acest drum printr-o formare care este educativă mai degrabă decât tehnologică.
Este vorba de a înţelege - înainte de a fi prea târziu - că problema nu este cum să ne adaptăm la un mediu nou, ci cum să-l modelăm; cum să locuim în lumea digitală fără a fi locuiţi de gânduri negândite.
Aşa cum le-a spus papa studenţilor care participau la Jubileul Lumii Educaţionale, "nu putem lăsa algoritmii să ne scrie istoria! Suntem autorii istoriilor noastre. Depinde de noi să ne folosim inteligenţa pentru a ghida tehnologia cu înţelepciune, fără a permite tehnologiei să ne folosească".
Alfabetizarea media devine astfel prima cărămidă a edificiului social care este cetăţenia.
Fără educaţie, orice comunicare devine opacă, orice raţionament slab. Suntem cu toţii lipsiţi de apărare împotriva riscului de a ne fi manipulate propriile gânduri; vulnerabili la răspândirea ştirilor false; incapabili să distingem adevărul de falsitate, oamenii de maşini, iubirea de calcul.
Tocmai pentru că accelerarea tehnologică este atât de rapidă, educaţia este singurul antidot - nu întâmplător lent - la riscul unei viteze lipsite de gândire şi de claritate a scopului.
Tocmai pentru că comunicarea riscă să devină o simplă pălăvrăgeală, un fel de pandemie a "gândurilor negândite", avem nevoie de mijloace de informare autoritare şi de încredere.
Papa Leon al XIV-lea a spus (la a 39-a ediţie a Conferinţei Minds International) că economia comunicaţiilor nu poate şi nu trebuie să-şi separe destinul de împărtăşirea adevărului.
Transparenţa surselor, responsabilitatea, calitatea şi obiectivitatea sunt cheile pentru a restabili rolul cetăţenilor ca actori cheie în sistem, convingându-i să solicite informaţii demne de acest nume.
De aceea trebuie să protejăm chipurile şi vocile. Pentru că ele conţin adevărul despre cine suntem, precum şi o metodă de comunicare, o şcoală de jurnalism şi un criteriu de formare. Protejarea chipurilor şi a vocilor înseamnă protejarea capacităţii noastre de gândire, respingerea unui cec în alb asupra calculelor statistice care şterg unicitatea fiecărei fiinţe umane. Înseamnă să ne readucă pe calea frumuseţii şi a adevărului, a întâlnirilor, a dialogului, a descoperirii celorlalţi şi a lumii, a jurnalismului de teren.
Înseamnă să nu ne mai gândim la IA ca la altceva decât la noi înşine şi să ne asumăm responsabilitatea pentru ea. Să înţelegem că, dacă algoritmii calculează şi acţionează fără să gândească, ne revine nouă să raţionăm, să educăm şi să ne autoeducăm în gândire critică.
Şi revine mass-media catolice să fie o piatră de temelie. Să acceptăm provocarea. Să ştim să citim istoria în lumina evangheliei.
Să demonstrăm că o altă formă de comunicare este posibilă la nivel local, naţional, global.
Aşa cum scrie Papa Leon în mesajul său, depinde de fiecare dintre noi să ne ridicăm vocile în apărarea fiinţelor umane; să ne asigurăm că strategiile corporative nu sunt ghidate exclusiv de maximizarea profitului, ci de urmărirea binelui comun; să cerem transparenţă şi responsabilitate socială în ceea ce priveşte principiile de proiectare care stau la baza algoritmilor.
Noi suntem gardienii identităţii şi ai schimbării.
Erich Fromm a spus că sarcina principală a omului în viaţă este să se nască pe sine, adică să devină ceea ce este potenţial. Aceasta este provocarea. Să fim mai umani şi nu mai artificiali. Să fim mai gânditori şi nu consumatori pasivi de gânduri negândite. Să evităm să alegem nefiinţa în loc de fiinţă.
Paolo Ruffini
(După Agenţia SIR, 16 mai 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
