"Fiți sfinți! Nu vă mulțumiți cu o viață pur și simplu onestă, nici cu o credință de rutină care se limitează la strictul necesar. Nu-I dați lui Dumnezeu doar o parte din voi, dăruiți-vă pe deplin!" Astfel i-a îndemnat Papa Leon pe tinerii uruguayeni în contextul veghii de rugăciune care a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în cursul serii, pe Stadionul Centenario, din Montevideo.
Pontiful a însoțit acest îndemn adresat tinerilor cu o definiție a sfinților, care "înseamnă bărbați și femei care debordează de abundența vieții în Cristos", oameni "liberi și autentici" cărora nu le-a fost teamă să aspire în mod deplin "la iubire, adevăr și fericire", adăugând: "Nu vă fie teamă să aspirați la aceasta. Cristos nu ne-a chemat la mediocritate, ci la o viață nouă și deplină, asemenea vieții Sale".
"Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ocazia pe care mi-o oferă de a mă afla aici alături de voi" – a spus Sfântul Părinte, exprimându-și gratitudinea cardinalului Sturla, arhiepiscop de Montevideo, "pentru cuvintele de bun venit" pe care i le-a adresat, precum și Federicăi, lui Giovanni și familiei Gutiérrez Hernández "pentru sinceritatea cu care și-au împărtășit mărturiile". "Știu că, dincolo de ceea ce se poate vedea într-o vizită scurtă, stau ani întregi de trăire a credinței" – a spus Leon al XIV-lea, referindu-se "la familiile care au transmis credința, la preoții și la persoanele consacrate care și-au dăruit viața, la laici – dintre care mulți sunt tineri – care susțin comunitățile lor și la atât de mulți oameni care se pun în slujba celorlalți din dragoste pentru Dumnezeu". Exprimându-le gratitudinea, Papa a spus: "Vă mulțumesc că L-ați făcut prezent pe Isus Cristos în atâtea vieți. El ne-a ales ca să mergem și să aducem rod (cf. Ioan 15,16), și poate că o mare parte din acel rod rămâne acolo unde noi înșine nici măcar nu îl putem vedea. Biserica vă este profund recunoscătoare".
Adresându-se tinerilor din Uruguay, pontiful a ținut să atragă atenția "asupra unui fenomen cu care se confruntă astăzi multe comunități creștine: înaintarea secularizării și o tot mai mare răspândire a indiferențe religioase", evidențiind: "În multe locuri, credința a încetat să fie transmisă cu aceeași naturalețe ca în generațiile anterioare, iar numărul celor care își petrec o bună parte din viață fără o relație constantă cu Biserica și fără practică religioasă este în creștere. Credincioșii care își continuă drumul în Uruguay au trebuit să învețe să-și trăiască și să-și vestească credința în acest context, așa cum am putut auzi în această seară. De aceea, experiența lor poate ajuta frații și surorile din alte părți ale lumii care încep să descopere, în moduri diferite, ce înseamnă să fii o minoritate. Dar, chiar și în aceste circumstanțe, există cei care perseverează: părinți care se roagă împreună cu copiii lor, profesori care încearcă să trăiască și să mărturisească credința, tineri care L-au descoperit pe Cristos și doresc să-L urmeze chiar și atunci când se simt singuri, comunități care continuă să se adune și preoți care parcurg distanțe mari pentru a le aduce sacramentele credincioșilor".
Cu referire la contextul secularizat și minoritar în care își trăiesc uruguayenii credința, Papa a făcut trimitere la Betleem, despre care profetul Mihea spune că este "mic ca să fie printre locurile de seamă ale lui Iuda (Mihea 5,2), dar despre care sfântul Matei spune: "nu ești chiar ultima" (Matei 2,6), Papa Leon a precizat: "Poate că Betleemul ne învață ceva despre această realitate: când suntem puțini, când ne slăbesc forțele sau când constatăm că prezența noastră socială nu mai este aceeași, există riscul de a începe să ne judecăm situația după criterii foarte omenești. Evanghelia ne invită să privim lucrurile altfel. Dumnezeu a ales Betleemul, iar această alegere este suficientă pentru a nu confunda micimea cu lipsa de semnificație.
Este de ajuns să ne gândim la Euharistie: Domnul universului prezent sub umilele forme ale pâinii și vinului! Aceeași logică divină se manifestă deja în nașterea Sa. Sfântul Luca ne spune că, atunci când a sosit momentul nașterii, "nu era loc pentru ei " (Luca 2,7). Totul era ocupat. Poate că întrezărim în această frază o imagine a indiferenței actuale. Viața se umple de ocupații, de atașamente, de proiecte și de distracții, până când absența lui Dumnezeu încetează să mai fie percepută ca o absență. Se poate ajunge să trăim fără a-L căuta și, chiar mai mult, fără să ne dăm seama cât de mult avem nevoie de El".
"Există ceva în Betleem care se repetă mereu" – a subliniat Leon al XIV-lea, referindu-se la societățile în care "Dumnezeu poate fi considerat inutil, iar credința poate fi limitată la sfera privată, ca și cum n-ar avea nimic de spus în viața publică". "Când se pretinde construirea unei lumi fără Dumnezeu, se riscă să nu mai rămână loc nici măcar pentru om" – a atras atenția pontiful, sugerându-ne să ne întrebăm, dacă îi facem loc lui Isus "în timpul nostru, în logica noastră, în casele noastre?" "Este loc să-L ascultăm, să primim iertarea Lui, să ne lăsăm îndreptați de Cuvântul Său? Trebuie să-L păstrăm pe Cristos în centrul vieții noastre prin rugăciune, Liturghie, Spovedanie și citirea, însoțită de meditație, a Evangheliei. Cu toții trebuie să redevenim mereu ucenici. Dacă vrem ca alții să-L întâlnească pe Cristos, trebuie să cunoaștem personal drumul spre Betleem" – a mai spus Sfântul Părinte.
Amintind că "la Betleem au ajuns și magii, care văzuseră o stea de departe", pontiful a precizat: "Nu erau cunoscători ai Scripturilor, nu știau unde se va sfârși călătoria lor și nici măcar nu puteau explica ce căutau. Dar acea lumină a stârnit în ei o neliniște care i-a făcut să pornească la drum. Dragi prieteni: voi, cu smerenie și simplitate, puteți reflecta lumina lui Cristos în viața voastră. Poate că există oameni care nu deschid niciodată o Biblie din proprie inițiativă, care de ani de zile nu mai intră într-o biserică sau care nici măcar nu știu să spună dacă cred în Dumnezeu. Dar, văzându-vă pe voi, în ei se poate trezi dorința și căutarea lui Dumnezeu; pot descoperi că merită să-și pună viața în joc".
Sfântul Părinte a continuat cu îndemnul: "Tineri, îndrăzniți voi înșivă să faceți pasul, căsătorindu-vă și întemeind o familie. Nu vă temeți de 'pentru totdeauna'! Soți, deschideți-vă casa vieții, chiar și atunci când lumea vă spune că un copil este o povară. Dacă cineva simte că Cristos îl cheamă să lase totul pentru a-L urma în preoție sau în viața consacrată, să nu ignore acea voce din teamă de a pierde alte posibilități. Când a fi drept și cinstit are un preț, plătiți-l. Când iertarea va pare o înfrângere, iertați. Când toți vă vor spune să vă gândiți mai întâi la voi înșivă, nu vă temeți să vă puneți pe ultimul loc; fiți capabili să sacrificați timp, bani, confort și planuri pentru a-i sluji pe ceilalți. Fie ca cei care vă privesc să se întrebe: 'De ce trăiesc așa? De unde își trag această libertate? De ce se iubesc atât de mult?'".
Explicând că steaua pe care au văzut-o magii nu era ținta și că misiunea acesteia era să-i conducă la Betleem, unde se afla Cristos, Sfântul Părinte a spus, vorbindu-le tinerilor, la Montevideo: "Dacă viața noastră trezește o întrebare, ea va fi dat roade atunci când acea întrebare va conduce pe cineva către Isus. Pentru a lumina mult, nu este nevoie să fim mulți, ci să reflectăm lumina Domnului".
Amintind că sfântul Luca ne prezintă și o altă scenă, despre "niște păstori care își petrec noaptea păzindu-și turmele", Papa a observat: "Ei nu au urmat steaua, nu au pornit în nicio călătorie și nu par să caute nimic. Se află pur și simplu în mijlocul vieții lor și fac ceea ce fac în fiecare noapte. Și tocmai acolo Dumnezeu iese în întâmpinarea lor: Nu vă temeți: iată, vă vestesc o mare bucurie, care va fi a întregului popor (Luca 2,10). Din această vestire se inspiră deviza vizitei mele printre voi".
"Aceste cuvinte" – a continuat – "ar trebui să ocupe întotdeauna un loc central în viața Bisericii. Vestea cea bună are nevoie de mărturisitori. Iar noi am primit una care merită să fie vestită lumii întregi: Isus Cristos! Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om! El este Dumnezeu cu noi!
Datorită Lui știm că păcatul poate fi iertat. Putem însoți pe cei care sunt pe moarte și le putem spune că viața lor nu se va sfârși în neant. Putem aduce pâine și vin la altar și putem primi Trupul și Sângele Său. Putem spune celor care au căzut: 'Ridică-te, poți să o iei de la capă't. Iată ce ni s-a încredințat! Isus Cristos este speranța noastră! Societatea poate găsi în alte instituții multe lucruri de mare valoare, dar niciuna nu poate înlocui vestirea că iubirea lui Dumnezeu este mai puternică decât moartea, ura, violența, războiul și păcatul. Aceasta este bucuria pe care o purtăm, aceasta este bucuria pe care Papa vine să v-o reamintească.
Să observăm că îngerul adaugă că această bucurie este destinată 'tuturor oamenilor'. El nu spune 'celor care îl așteptau', nici 'celor care sunt desăvârșiți'. Unii oameni, precum magii, sunt deja în căutare și trebuie să-i însoțim pe drumul lor. Alții, în schimb, precum păstorii din Betleem, nu caută nimic. Către ei, acea bucurie trebuie să meargă să-i întâlnească în mijlocul nopții lor".
"Dragi prieteni" – a spus în încheiere pontiful – "această întâlnire să fie ca Betleemul, pentru ca voi să vă întoarceți la viața voastră într-un alt fel! Cristos să pătrundă cu adevărat în ceea ce faceți, în ceea ce iubiți, în ceea ce alegeți, chiar și în ceea ce nimeni nu vede. Fiți sfinți! Nu vă mulțumiți cu o viață pur și simplu onestă, nici cu o credință de rutină care se mulțumește cu strictul necesar. Nu-I dați lui Dumnezeu doar o parte din voi, dăruiți-vă pe deplin! Sfinți înseamnă bărbați și femei care debordează de abundența vieții în Cristos, liberi și autentici, oameni a căror viață face de dorit un 'da' deplin față de iubire, adevăr și fericire. Nu vă fie teamă să aspirați la aceasta. Cristos nu ne-a chemat la mediocritate, ci la o viață nouă și deplină, asemenea vieții Sale.
Dragi frați și surori, dragă Uruguay: să se vadă că am fost la Betleem! Să se vadă că Cristos trăiește și că întâlnirea cu El face diferența. Același Isus care s-a născut la Betleem, care a murit și a înviat, trăiește pentru totdeauna și rămâne cu noi. Ne așteaptă cu adevărat prezent în Preasfânta Euharistie."
"Ce frumos este că Betleem înseamnă chiar casa 'pâinii'!" – a mai spus Sfântul Părinte. "Acolo S-a născut Cel care urma să ni Se dăruiască ca Pâinea Vieții. Și astăzi putem continua să-L întâlnim, atât de aproape și atât de smerit, în fiecare tabernacol. Căutați-L acolo, în adorarea euharistică. Vorbiți cu El ca unui prieten și lăsați-L să vă privească.
Să ne punem și viața sub privirea Maicii Domnului a celor Treizeci și Trei. Preacurata, Steaua Dimineții, care ne călăuzește spre Fiul ei, să ne învețe să-L recunoaștem și să-L urmăm. Să-I cerem Domnului harul de a răspunde mereu, ca și ea, la chemarea Lui: "Iată-mă, Doamne, iată-l pe robul Tău, iată-o pe roaba Ta, fie în mine voia Ta!"
Într-o lume fără Dumnezeu se riscă să nu mai fie loc nici pentru om
Tineri, nu vă temeți de "pentru totdeauna"
Tineri, îndrăzniți voi înșivă să faceți pasul, căsătorindu-vă și întemeind o familie
Să reflectăm lumina Domnului
Iubirea lui Dumnezeu este mai puternică decât moartea, ura, violența, războiul și păcatul
Cristos să pătrundă cu adevărat în ceea ce faceți, în ceea ce iubiți, în ceea ce alegeți
Căutați-L pe Isus în tabernacol, în adorarea euharistică
