Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


8 - = 3
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Preoții greco-catolici ai Unirii (a IX-a parte)

 
Preoții greco-catolici ai Unirii (a IX-a parte)
  • 29 Noi 2018
  • 2454

Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.

 

 

 

Pr. Florin Gheorghiu

 

SÂMPĂLEAN IOAN

Doctor în Teologie şi filosofie, a fost funcţionar în cancelaria mitropolitană, spiritual la Seminarul teologic, profesor la şcolile blăjene şi la Seminar. Din anul 1924 a fost canonic mitropolitan.

SIMU GEORGE

Preot şi protopop (1902-1943) la Dumbrăveni, George Simu a fost implicat în viaţa comunităţii şi înainte de Marea Unire, dar mai cu seamă după 1918. A participat la 1 decembrie 1918 în calitate de protopop. După 1918 a fost responsabil cu organizarea primelor examene  la Liceul Timotei Cipariu din Dumbrăveni.

Ridicat la demnitatea de cameral papal în anul 1921 şi membru al Ordinului Steaua României în grad de cavaler. A rămas cunoscut şi ca poet şi prozator.

SMIGELSCHI VASILE

Fratele canonicului Victor Smigelschi şi a pictorului Octavian Smigelschi, a fost preot în Valea Sasului şi Sâncel (1896-1940). Arestat de către autorităţile maghiare în anul 1916, a fost trimis la Sopron până în anul 1918. La Marea Unire a participat ca delegat al cercului Târnăveni. A murit la Blaj în anul 1944.

SUCIU VASILE

S-a născut la 13 ianuarie 1873 în comuna Copăcel, judeţul Făgăraş, într-o familie de ţărani fruntaşi. Prima cunoştinţă cu Blajul a făcut-o ca elev de liceu, fiind unul dintre elementele de excepţie ale liceului blăjean. La examenul de maturitate, preşedintele comisiei, delegat al Ministerului maghiar de învăţământ, profesor la un institut politehnic din Budapesta, văzând uşurinţa cu care se descurcă în cele mai grele probleme de matematică, l-a invitat să urmeze o facultate inginerească la Budapesta, asigurându-i-se în acest scop o bursă. Dar chemarea spre preoţie a fost mai puternică şi a urmat teologia. Reîntors de la Roma, după 6 ani de studii, doctor în Teologie, Şematismul arhidiecezan din 1900 îl prezintă ca profesor la Seminarul teologic din Blaj şi prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieţi şi bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane. În anul 1912, fiind deja canonic, a fost trimis la Roma de către mitropolitul Victor Mihali de Apşa, unde a petrecut trei săptămâni, înaintând memoriul de protest al Bisericii Române Unite şi stăruind pe lângă dicasteriile papale pentru a împiedica realizarea înfiinţării episcopiei greco-catolice maghiare a Hajdudorogului.

În ianuarie 1918, după moartea mitropolitului Victor Mihali de Apşa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitualar. În calitate de Vicar al Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş, cu toate riscurile unei slujbe atât de înalte, a primit preşedinţia Consiliului Naţional de la Blaj şi a luat jurământul tuturor subalternilor săi. La Alba-Iulia a participat ca delegat de drept. Sinodul electoral mitropolitan, convocat la data de 9 mai 1918, pentru completarea scaunului mitropolitan vacant, l-a desemnat pe primul loc pe vicarul general Vasile Suciu, pe locul al doilea fiind tânărul episcop al Gherlei, Iuliu Hossu. Guvernul maghiar s-a opus numirii lui Vasile Suciu. De aceea, numirea şi confirmarea lui se vor amâna şi abia la 1 ianuarie 1920 va fi hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul de Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Bisericii Române Unite.

Om de vastă cultură teologică, a lăsat cele patru volume de teologie dogmatică, două de Teologie dogmatică fundamentală şi două de Teologie dogmatică specială, a căror actualitate are caracter de permanenţă, doar stilizarea lingvistică va mai necesita revizuire în ediţiile viitoare, pentru a ţine pas cu evoluţia şi perfecţionarea limbii române.

Calitatea de bun gospodar, la fel, i-au eternizat numele în istoria Blajului şi a Bisericii Române Unite. A început cu ocrotirea orfanilor de război, înfiinţând orfelinatul din Obreja şi atelierele de arte şi meserii din Blaj. Urmărea crearea unei clase mijlocii româneşti, dar în acelaşi timp, şi bună creştină.

Mitropolitul urmărea în mod deosebit educaţia fetelor. În acest scop a înfiinţat la Blaj Congregaţia de surori „Sfânta Maria” şi a ridicat Institutul Recunoştinţei, cu liceu de fete, şcoală normală de învăţătoare, şcoală comercială superioară de fete, internat în acelaşi complex şi, mai târziu, şcoală de menaj. Toate aveau scopul refacerii vieţii morale, punând mare nădejde că aceste fete, prin educaţie, vor deveni mâine adevărate soţii şi mame. În acelaşi scop, o parte dintre surorile călugăriţe din Blaj le-a trimis la Cluj şi le-a dat putinţa să înceapă şi aici cu un cămin de studente, operă continuată de un alt titan al Bisericii Române Unite, după 1930, prin înfiinţarea episcopiei de Cluj-Gherla cu reşedinţa în Cluj, episcopul Iuliu Hossu. Aproape de inima mitropolitului au fost şi şcolile de băieţi. A lărgit Seminarul teologic, a făcut să se înalţe noua clădire a Şcolii Normale de băieţi şi frumoasa clădire a Şcolii comerciale superioare de băieţi.

S-a stins din viaţă la 25 ianuarie 1935.

ŞTEFĂNUŢIU GEORGE EMIL

Preot în Filipişu Mare, participant la Marea Unire ca delegat supleant al cercului electoral Reghin. După 1918 a activat în Parva, Feldru şi Năsăud.

 

Știri din aceeași categorie