Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Preoții greco-catolici ai Unirii (a X-a parte)

 
Preoții greco-catolici ai Unirii (a X-a parte)
  • 30 Noi 2018
  • 2627

Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.

 

TĂTAR AUGUSTIN

Doctor în teologie și filosofie, preot din anul 1914, administrator  al protopopopiatului Giurgeului, a însoţit delegaţiile satelor româneşti din comunele învecinate, ca delegat al protopopiatului greco-catolic, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

A fost apoi profesor de religie la Liceul Sfântul Vasile din Blaj (1919-1923), profesor la Academia Teologică şi  rector  din anul 1936. Canonic din anul 1931.

A colaborat la Cultura creştină şi a elaborat manuale şcolare. A murit în anul 1947 la Blaj.

TOGAN NICOLAE

Născut la 6 noiembrie 1859, în Ghijasa de Sus, jud. Sibiu, a studiat la Sibiu şi Blaj.

Preot ajutor şi învăţător în Sibiu (din 1886), paroh şi protopop în Sibiu (1901 - 1935), catehet la şcoala civilă de fete a Asociaţiunii (1886 - 1918) şi la Liceul de Stat din 1892.

Membru supleant (1880) şi bibliotecar (1889-1911), apoi membru ordinar al comitetului Central (1898-1933), membru în secţia istorică (1902) a Astrei a scris lucrări istorice şi bibliografice. A participat la Marea Unire în calitate de protopop al Sibiului.

A decedat la  6 ianuarie1935, în Sibiu.

TÂRNĂVEAN ALEXANDRU

Născut în anul 1848 la Suseni (Mureş), a fost preot în Iernuţeni, Orşova şi Hodac. Din anul 1907 a fost protopop la Pogăceaua.  A participat la Marea Unire ca membru de drept  în calitate de protopop.

URZICĂ VASILE

Originar din satul Subcetate, după studii de teologie la Blaj, s-a întors în satul natal. La Subcetate a fost administrator parohial în perioada 1900-1905, apoi paroh între 1905-1916. În timpul păstoririi sale a construit biserica din piatră cu hramul Sfântul Dumitru. Obligat să se refugieze în anul 1916 ajunge la Alba-Iulia. La 1 decembrie 1918 a luat parte la primirea delegaților veniți la Alba-Iulia din toate părțile Ardealului. În ziua următoare, 2 decembrie 1918, a ținut un discurs la catafalcul eroului  Ioan Arion, care a fost împușcat la Teiuș, de către soldaţii unguri tocmai în momentul când trenul care transporta delegații pentru adunarea din 1 decembrie  a plecat spre Alba-Iulia.

A fost Protopop de Alba Iulia (1916-1942) și paroh în cartierul Lipoveni I (1916-1942).  Vicepreședinte al Consiliului Național Român local din Alba Iulia (1918-1919) şi senator PNȚ de Alba (1931-1935).

Membru pe viață în toate comitetele locale de conducere ale Despărțământului Alba-Iulia al Astrei (1916-1942).

A participat la reactivarea acestei structuri a Asociațiunii Transilvane în Alba (1919-1920) și a fost fondator al Despărțământului central județean Alba al Astrei (21 decembrie 1926). Membru al Asociației Generale a Românilor Uniți (1916-1948). A murit în anul 1970.

 

Cardinalul Iuliu Hossu  cel care a dat citire hotărârii de unire a Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia spunea că "dacă nu exista Unirea religioasă de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj din 3/5 mai 1848, unde s-a strigat: ,,Vrem să ne unim cu Tara!" şi fără aceasta nu era nici Unirea din 1918". Chiar dacă Unirea au gândit-o şi au desăvârşit-o oamenii politici ai Transilvaniei, Biserica şi preoţii au avut un rol deosebit în acest act. Ierarhii şi preoţii greco-catolici au pregătit Unirea prin Şcolile Blajului, au suferit pentru Unire în timpul Marelui Război şi au murit pentru credinţă trei decenii mai târziu.

Biografiile celor 50 de preoţi greco-catolici de pe teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş care au participat în calitate de delegaţi la Marea Unire, au readus în memoria cititorilor exemple de oameni ai credinţei şi patrioţi. În spatele lor rămân uneori necunoscuţi preoţii de prin satele şi oraşele Ardealului care au luptat prin cuvânt şi uneori pe front pentru Unire.  

Fie-le memoria binecuvântată!

 

Pr. Florin Gheorghiu