Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Profesorii de sorginte blăjeană și Centenarul universitar medical românesc clujean

 
Profesorii de sorginte blăjeană și Centenarul universitar medical românesc clujean
  • 30 Iul 2020
  • 291

 

            Formarea Statului Național Unitar Român în anul 1918 a creat condițiile dezvoltării învățământului superior – inclusiv a celui medical – în Transilvania, în limba română. La Cluj, exista o Facultate de Medicină înființată în anul 1872, având ca limbă de predare maghiara. Din punct de vedere strict al unei școli medicale, aceasta funcționa începând tot cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, alături de școlile medicale din București (1864) și Iași (1879). 

            Preluarea de către Statul Român a Facultății maghiare de Medicină este consecința firească a intrării în posesia acestuia a Universității maghiare „Franz Joseph” din Cluj, la data de 12 mai 1919. Noua Facultate românească de Medicină se va alătura celorlalte treiFacultăți – Drept, Litere și filozofie, Științe – în cadrul Universității Naționale a DacieiSuperioare, care își va începe activitatea în limba română în toamna anului 1919. Pe lângă preluarea Facultății de Medicină a avut loc și preluarea clinicilor universitare – și a institutelor aferente – a Institutului „Pasteur” și a Spitalului „Carolina”. Ansamblul acestui demers medical a fost un proces deosebit de complex în condițiile existenței unui număr foarte redus de medici sau studenți români la medicină, pe de o parte, și în egală măsură a unui act de patriotism și curaj la vremea respectivă în condițiile în care Tratatul de Pace de la Trianon nu era încă semnat.

            Comisia care a preluat întregul inventar medical a fostalcătuită dintr-un număr de doar trei medici români – asistenți universitari în cadrul fostei Facultăți maghiare de Medicină din Cluj – și anume Coriolan Tătaru, Constantin Stanca și AlexandruNemeș. Aceștia au fost ajutați de câțiva absolvenți români sau chiar studenți în medicină, dintre care unii se vor afirma în cadrul viitoarei Școli Medicale Românești Clujene. În rândul acestora se vor regăsi și foști absolvenți ai școlilor Blajului. De altfel, la prestigiul Școlii Medicale Clujene pe parcursul primului veac de existență, Blajul și-a adus o contribuție majoră, unii dascăli de sorginte blăjeană afirmându-se ca veritabili maeștri.

            Ca membru al corpului universitar medical, care am trăit în spiritul medicinii clujene în a doua jumătate a primului veac de administrație românească (1970 – 2020), îmi revine o datorie de onoare de a reflecta și a face unele sublinieri absolut necesare privind SerbărileCentenarului în relație cu absolvenții școlilor Blajului, care au parcurs în acest interval de timp ierarhia universitară până la treapta de profesor titular, șef de clinică/secție. Acest lucru este cu atât mai imperios necesar de cunoscut cu cât aceștia și-au adus contribuții distincte și punctuale, deschizătoare de drum în devenirea și destinul învățământului medical universitar românesc clujean. 

            Lista studenților care au contribuit la preluarea clinicilor cuprinde și numele a doi foști elevi ai școlilor Blajului, Alexandru Pop (1895-1954) și Ioan Aleman (1891-1948), viitori profesori ce au aparținut celei de a doua generații, succedând „creatorilor de școală” din prima generație care au activat la Cluj înperioada 1919 – 1939. Chirurgul Alexandru Pop, născut la Blaj, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, va activa ca profesor la Clinicile Chirurgie I (unde îi va succede întemeietorului învățământului românesc de chirurgie, profesorul Iacob Iacobovici) și Chirurgie II. A contribuit la dezvoltarea Școlii de Chirurgie de la Timișoara. De numele profesorului Alexandru Pop se leagă introducerea chirurgiei toraco–pulmonare în terapia tuberculozei, a anesteziei generale cu protoxid de azot, explorarea radiologică venoasă (flebografia) și introducerea unor tehnici personale (noi) în chirurgia căilor biliare și a splinei, toate cu caracter de pionierat. La toate acestea s-a adăugat „bunătatea lui” (ValeriuBologa). 

            Ioan Aleman, fost elev al Liceului „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, absolvent al Facultății de Stomatologie (Dentistică) îi va urma profesorului Gheorghe Bilașcu, creatorul Catedrei și Clinicii de Stomatologie din Cluj. De numele profesorului Ioan Aleman se leagă unele tehnici operatorii imaginate în premieră privind rezecțiile de maxilar sau mandibulă, rezecțiile condiliene în anchizolele temporo-mandibulare și abordarea radioterapeutică a tumorilor maligne ale cavității bucale. Profesorului Ioan Aleman i se datorează și construcția – prin forțe proprii – a amfiteatrului clincii, utilizat și în prezent de către studenți. 

            Revenind la începuturile învățământului medical superior românesc din Cluj din anul 1919, după preluareaFacultății de Medicină de la autoritățile maghiare s-a trecut la organizarea acesteia, pe baza unei sinteze dintre Școala Franceză (practicată la Universitățile din București și Iași) și învățământul din fostul Imperiu Austro-Ungar. Secțiunea Medicală a „Comisiunii Universitare”, însărcinată cu îndeplinirea acestui obiectiv a cuprins trei somități medicale din Vechiul Regat (Gheorghe Marinescu – fondatorul Școlii românești de Neurologie, Ernest Juvara – anatomist și chirurg celebru, ambii din București și Mihail Manicatide – unul din fondatorii Școlii românești de Pediatrie de la Iași). Reprezentanții medicilor transilvăneni au fost Iuliu Hațieganu (1885-1959), afirmat din perioada austro–ungară ca un mare internist și Iuliu Moldovan (1882-1966), igienist și organizator de sănătate publică. 

            Iuliu Hațieganu – primul decan și organizatorul Facultății românești de Medicină din Cluj – este considerat întemeietorul învățământului medical superior românesc din Cluj. Perioada blăjeană a studiilor gimnaziale, ce a îmbinat activitatea educațional-școlară cu cea cultural-patriotică, își va lăsa o puternică amprentă asupra personalității viitorului medic și profesor universitar. La 1 Decembrie 1918, Iuliu Hațieganu va conduce delegația medicilor și studenților mediciniști români din Cluj, la Alba Iulia. În 7 noiembrie 1919, în amfiteatrul Clinicii Medicale I, va susține primul curs de medicină în limba română intitulat „Icterul cataral”. Ca profesor de clinică medicală va activa în Clinicile Medicală I (1919-1948) și Medicală III (1952-1959). A avut două mandate de rector – Cluj (1930-1932) și Sibiu (1940-1944). Personalitate legendară a românilor și a lumii medicale clujene, remarcabil pedagog și clinician, a avut și o bogată activitate publicistică considerată „cel mai de preț dar pe care acesta l-a făcut medicinii românești”, dacă avem în vedere „Tratatul de semiologie și patologie” și „Clinica și patologia medicală – probleme și lecțiuni”, premiate de Academia Română. Profesorul Iuliu Hațieganu a fost în egală măsură reformator și creator de școală medicală modernă, organizând activitatea clinicii medicale în secții și laboratoare cu profil specific (între care primul laborator de electrocardiografie în anul 1921). Excelent clinician și dascăl, a fost un riguros cercetător cu contribuții majore în domeniul cardiologiei (hipertensiunea pulmonară, cardiopatiile congenitale, tromboza atrială progresivă, endocarditalentă, insuficiența pulmonaro–cardiacă), bolilor digestive (descrierea sindromului stazei duodenale, ficatului operat, stomacului operat, dispepsiei interdigestive, neurozei cu manifestări viscerovegetative). Profesorului Iuliu Hațieganu i se datorează înființarea revistei „Clujul Medical” (primul număr a apărut în februarie 1920), în scopul prezentării rezultatelor și antrenării în activitatea editorială a corpului universitar medical. În același scop a inițiat, în ianuarie 1920, constituirea „Societății Științelor Medicale” din Cluj. Latura umană a profesorului Iuliu Hațieganu nu a fost alterată de atotputernicia titlului academic (a fost membru titular al Academiei Române). A promovat extensiunea universitară în cadrul Astrei și Asociației „Șoimii Carpaților”. Numeroși studenți ai săi au devenit profesori universitari la Cluj, București, Timișoara, Iași și Târgu Mureș, punând bazele viitoarelor profiluri de cardiologie și gastroenterologie în cadrul medicinii interne. De numelelui Iuliu Hațieganu se leagă și crearea Parcului Sportiv Universitar, care astăzi îi poartănumele. Profesorul Iuliu Hațieganu deschide seria profesorilor „generației de aur”, a „creatorilor de școală” care au activat la Cluj în perioada anilor 1919-1940, jumătate dintre aceștia încetându-și activitatea universitară clujeană în perioada anilor 1948-1950. Profesionalismul și devotamentul de care au datdovadă acești profesori au reprezentat temelia formării de discipoli care au preluat ștafeta, devenind – peste ani – la rândul lor, maeștri. Nouă dintre aceștia au fost elevi ai școlilor Blajului în prima jumătate a Centenarului învățământului medical universitar clujean, de după perioada blăjeană a lui Iuliu Hațieganu (1900-1904). Amintim aici, alături de profesorii Alexandru Pop și Ioan Aleman, pe profesorii Octavian Fodor, Rubin Popa, Augustin Mureșan, IoanVinți, Ștefan Șurtea, Nicolae Hâncu, Sorin Nicu Blaga. 

            Profesorul universitar, academicianul, eseistul, Octavian Fodor este continuatorul creator al activității profesorului Iuliu Hațieganu, la ClinicaMedicală III. A fost remarcat ca tânăr învățăcel în tainele medicinii interne, printr-un diagnostic pretențios – la vremearespectivă – acela al dilatației acute gastrice. Se va forma sub directa observație a profesorului Iuliu Hațieganu (căruia îi va deveni ginere), domeniul prioritar fiind al bolilor digestive. Ca profesor universitar va activa la Clinica Medicală III, înperioada 1961-1976, procedând la reorganizarea acesteia pe principii moderne – unitate de asistență medicală, centru metodologic universitar, bază de cercetare medicală – punând astfel bazele învățământului modern de gastroenterologie. Finalitatea acestui demers constă în înființarea în anul 2016 a „Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Profesor Doctor Octavian Fodor”. În anul 1975 profesorul Octavian Fodor a fost ales membru titular al Academiei Române, discursul de recepție fiind intitulat „Maestru, școală, universitate”, rostit în onoarea fondatorului Școlii Medicale Clujene. De numele profesorului Octavian Fodor se leagă și editarea „Tratatului elementar de medicină internă” (1973), apărut în două volume. În calitate de rector, pe o durată de 10 ani, profesorul Octavian Fodor a reintrodus ceremoniile tradiționale, cum sunt serenadele studențești, festivitatea de absolvire, depunerea jurământului hipocratic. Profesorul Octavian Fodor a fost o prezență activă în plan cultural, ca eseist și gânditor (3 volume de eseuri „În căutarea unor permanențe”), inițiind o amplă mișcare artistică a medicilor – expoziții anuale de pictură și sculptură – revigorând orchestra medicilor.

            Profesorul Rubin Popa (fratele scriitorului și gazetarului Augustin Popa) a fost urmașul la Catedra de Anatomie Patologică a profesorului Titu Vasiliu (aparținând primei generații de profesori români). Claritatea ideilor expuse cu ocazia diferitelor prelegeri l-a caracterizat, alături de punctualitatea recunoscută. De numele profesorului Rubin Popa se leagă înființarea la Cluj în anul 1929 a „Institutului pentru Profilaxia și Tratamentul Cancerului” (viitorul Institut Oncologic), printre primele asemenea centre medicale din Europa. Pentru Rubin Popa, misiunea de profesor universitar „nu este o împlinire pasivă, ci un jug pe care trebuie să îl duci cu demnitate”. 

            Succesorul profesorului Rubin Popa la Catedra de Anatomie Patologică a fost profesorul Augustin Mureșan, universitar harnic, disciplinat, onest, deschis în permanență la doleanțele studenților, legate de învățământ.

            Profesorul IoanVinți a funcționat la ClinicaGinecologie II „Dominic Stanca”. Aici a inaugurat „Cabinetul de Ginecologie Infantilă”, a lansat programul „Planningul Familial” și a înființat – în premieră națională – primul Cabinet de Consultație prenupțială. Severitatea exterioară pe care o afișa ascundea o bunătate intrinsecă profundă, asimilată în mediul familial în copilăria sa (în comuna Micăsasa, de lângă Blaj), fiind mândru de originea sa țărănească. 

            Cu profesorul ȘtefanȘurtea se încheie șirul profesorilor universitari ai medicinii românești clujene care au urmat școlile Blajului la Liceul Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare” până la reforma învățământului din anul 1948. Pe perioada gimnazială blăjeană, ȘtefanȘurtea s-a remarcat ca un elev deosebit de conștiincios, beneficiind atât de bursa de merit oferită de conducerea școlară, cât și de o bursă special oferită de Mitropolia Greco-Catolică. Același comportament sârguincios l-a avut și în timpul studenției când a avut posibilitatea de a se forma sub îndrumarea profesorilor Iuliu Hațieganu, Alexandru Pop, Coriolan Tătaru și Emil Țeposu. Ca profesor la Clinica ORL a fost un exemplu de dăruire, profesionalism, coștiinciozitate și demnitate. În cercetare amedicală s-a axat pe teme vizând surditatea, alergia în zona ORL și țesutoterapia. 

            Profesorul Nicolae Hâncu a absolvit LiceulTeoretic „Iacob Mureșianu”. A funcționat la Clinica Medicală II până în anul 1990. Din anul 1996 a coordonat Secția Clinică de Diabet și Boli de nutriție a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, fiind șeful disciplinei, în calitate de profesor, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. Este organizatorul „Galelor Medicină, Artă, Cultură”, organizate de Universitatea de Medicină și Filiala Cluj a Academiei Române. Domeniile de cercetare au vizat dislipidemiile, interrelația bolilor metabolice cu patologia cardiovasculară, probleme de dieto-terapie. Autor a numeroase lucrări și studii, a făcut parte din diverse board-urieditoriale a unor prestigioase publicații științifice din țară și străinătate. Este membru de onoare al AcademieiRomâne, Filiala Cluj. 

            Sorin Nicu Blaga, absolvent al LiceuluiTeoretic „IacobMureșianu”, în anul 1970, încheie șirul celor zece profesori ai Școlii Clujene de Medicnă, absolvenți ai școlilor Blajului. A coordonat timp de 25 de ani consecutiv Secția Clinică Medicină Internă I, fiind după profesorul Iuliu Hațieganu – în desfășurare temporală – cel de al cincilea profesor în învățământul de medicină internă și cardiologie din această instituție (primii 20 de ani a activat în calitate de cardiolog în compartimentul de profil al CliniciiMedicale I). Temele de cercetare abordate au vizat hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile hipertensivă și diabetică, asistența infarctului miocardic acut în perioada preintervențională, a insuficienței cardiace prin intermediul biomarkerilor de inflamație, stresoxidativ și hemodinamic etc. Cei 45 de ani de activitate clinică (primii 20 ani în cardiologie și următorii 25 în medicina internă) au creat cadrul și oportunitatea publicării, ca unic autor, a nouă monografii de specialitate. În data de 14 decembrie 1990, a fost ales membru al Societății Franceze de Cardiologie – Filiala de Hipertensiune Arterială și, ulterior, în 2011, și în Filiala de Insuficiență Cardiacă. Sorin Nicu Blaga a fost coordonatorul primului curs de cardiologie susținut în limba franceză în Clinica Medicală I (anul 2000) odată cu constituirea seriilor de studii pentru studenții străini. O realizare deosebită pentru destinul cardiologic al Clinicii Medicale I asumată în perioada în care a funcționat ca prodecan didactic al Facultății de Medicină (1996-2000) a fost emiterea deciziei de titularizare didactică a Catedrei drept „Clinica Medicală I – Medicină Internă și Cardiologie” (decembrie 1999) transpunând astfel în realitate o hotărâre a Senatului Universității din anul 1994 a cărei finalizare practică se lăsa așteptată grație unor forțeo culte, care încercau să frâneze parcursul cardiologic al clinicii. În acest context s-au creat bazele apariției Secției Clinice de Cardiologie ca entitate distinctă, aceasta reprezentând condiția obligatorie pentru dezvoltarea cardiologiei intervenționale. Preocupările de eseistică și proză, axate în principal pe rolul cultural-istoric și teologic al Blajului se regăsesc în publicarea a nouă cărți. Sorin Nicu Blaga este membru al Societății Medicilor Scriitori din România (afiliată la Uniunea Internațională a Scriitorilor Medici).În perioada 2016-2019, odată cu retragerea din activitatea clinică, dar cu continuarea celei didactice, Sorin Nicu Blaga a urmat cursurile Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, fiind licențiat în Muzică. La ședința solemnă din 7 noiembrie 2019 dedicată Centenarului Învățământului Universitar Românesc Clujean, a susținut în Amfiteatrul Clinicii Medicale I – locul în care profesorul Iuliu Hațieganu a inaugurat în 7 noiembrie 1919 învățământul medical românesc la Cluj – prelegerea intitulată „Iuliu Hațieganu și pecetea Blajului cărturăresc”, un omagiuadus „maestrului nostru, al tuturor”. 

            Prezența profesorilor universitari – foști elevi ai Blajului – în cadrul Facultății de Medicină românești clujene, a fost o constantă al primului veac de existență al acesteia. Dacă în primii șaizeci de ani au activat opt din cei zece profesori, în ultimii patruzeci de ani doar doi, aceștia din urmă absolvenți liceali de după desființarea școlilor confesionale greco-catolice. În majoritatea cazurilor profesorii de medicină au avut și preocupări extra profesionale, cultural-artistice sau scriitoricești, participând activ la viața cultural-artistică a Clujului universitar, continuând tradiția inițiată de profesorul Iuliu Hațieganu. Profesionalismul, compasiunea pentru omul bolnav și formația cultural-umanistă reprezintă trei elemente distincte pentru profesorii universitari ai medicinii clujene de sorginteblăjeană. 

Prof. Univ. Dr. Sorin Nicu Blaga