AGRU Blaj și comunitatea din Balj a surorilor din Congregația Maicii Domnului, l-au comemorat la împlinirea a unsprezece ani de la întoarcerea în Casa Tatălui a vrednicului de pomenire Părinte Bernard Ștef AA.
Sâmbătă, 11 septembrie, în Catedrala Mitropolitană din Blaj s-a oficiat o slujbă religioasă în memoria Părintelui Bernard, la care au fost prezenți mai mulți preoți, persoane consacrate și foști fii și fiice spirituale ale Părintelui.
Despre viața exemplară a celui care a fost venerabilul Părinte Bernard, a vorbit Părintele Ioan Fărcaș, care a subliniat rolul deosebit de important pe care Părintele Ștef l-a avut - imediat după evenimentele din decembrie 1989, - în reorganizarea vieții spirituale la Blaj.
Model de viață creștină, slujitor exemplar al Bisericii, purtător de grijă cum rar se mai întâlnesc azi față de aproapele, pildă de ascultare, răbdare și luptă dârză și neobosită pentru propovăduirea învățăturii creștine, Părintele Bernard Ștef continuă, fără îndoială, să triască și azi în inimile celor care l-au cunoscut, mai ales al acelora cărora le-a fost părinte spiritual.
*
Părintele Bernard Ştef s-a născut în 22 octombrie 1916, în localitatea Lăscud, județul Mureş, din părinţii Ştefan şi Maria, agricultori. A intrat în Congregaţia Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti la 20 iulie 1934, între 1934-1935 făcând noviciatul la Beiuş-Bihor. Prima profesiune a depus-o la 8 septembrie 1935. Pentru şase ani (1935-1941) a fost trimis în Franţa pentru a urma cursurile teologice universitare de filosofie şi teologie, depunând aici profesiunea pe viaţă la 8 septembrie 1938. În ziua de 27 iulie 1941, Episcopul Vasile Aftenie l-a hirotonit preot. Ceremonialul a avut loc la „CasaDomnului”, biserica asumpționiștilor din Blaj.
Între 1941-1947 a desfășurat o rodnică activitate didactică, iar în 1947 a devenit Superiorul comunităţii A.A. din Beiuş şi Rectorul internatului. După interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, a făcut o vreme pastoraţie clandestină împreună cu Preasfințitul Alexandru Todea şi Părintele George Guţiu, fiind arestat în 26/27 iulie 1951, odată cu lotul de preoţi din judeţul Mureş. În Vinerea Mare a anului 1952 (18 aprilie), a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru „instigare publică contra statulu”. Pedeapsa și-a ispășit-o împreună cu alți preoți la Canalul Dunăre-Marea Neagră. A fost grațiat în octombrie 1955, când s-a reîntors la casa părintească din Lăscud, dedicându-și cea mai mare parte din timp rugăciunii, studiului și apostolatului clandestin, cu toate că știa că este strict supravegheat de autoritățile statului. În casa din Lăscud a amenajat o capelă, unde veneau credincioşii din sat şi din localitățile învecinate. Din 1978, a fost responsabil regional pentru Fraţii Asumpţionişti din România, până în 2002, primind în clandestinitate noi vocaţii în Congregaţie.
În 31 ianuarie 1990, împreună cu Părintele Teofil Pop şi Fratele Gavril, s-a întors la Blaj, unde a desfășurat o susținută și bogată activitate pastorală și liturgică, ocupându-se și de reorganizarea vieții călugărilor asumpţionişti (fiind superiorul mănăstirii) dar și de catehizarea și instruirea religioasă mai ales acopiilor și tinerilor. Între 1990-1999 a fost profesor de Teologie fundamentală, Patrologie şi Pastorală la Institutul Teologic Greco-Catolic din Blaj. A fost preşedinte al Reuniunii Mariane în Arhidieceză şi al Misiunilor. De numele Părintelui Bernard Ștef se leagă şi traducerea în limba română a „Confesiunilor” Sfântului Augustin, prima traducere în mediul greco-catolic românesc a lucrării.
În 11 aprilie 2003 i s-a conferit de către Primăria Municipiului Blaj titlul de cetăţean de onoare al oraşului, iar în 10 octombrie 2004, Înaltpreasfinția Sa Lucian i-a înmânat în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj Crucea Pro Ecclesia et Pontifice, conferită de Papa Ioan Paul al II-lea ca recunoaștere și răsplată pentru mărturia de viaţă creştină catolică şi fidelitate faţă de Sfântul Scaun.
A trecut la cele veșnice în ziua de 11 septembrie 2010. Este înmormântat la Blaj.
Ion Moldovan
