Începând din luna septembrie, Sfântul Părinte Léon al XIV-lea obișnuiește să se retragă, timp de 24 de ore, la Castel Gandolfo, de luni seara până marți seara. Prin această alegere, Pontiful readuce în atenție o tradiție veche, dar adesea uitată: ziua de marți ca moment de repaus și reculegere pentru papi.
„Cel care nu se odihnește, îi obosește pe ceilalți”, spunea vara trecută preotul francez Pierre Amar, într-un interviu acordat agenției I.Media, exprimându-și aprecierea față de această inițiativă a Sfântului Părinte. Într-adevăr, a ști să te oprești înseamnă a le da și celor din jur răgazul de a respira. Într-o lume dominată de ritmul alert și de hiperconectivitate, gestul Papei poate fi privit ca o veritabilă lecție de echilibru și înțelepciune managerială.
Léon al XIV-lea este primul papă care utilizează personal rețelele Facebook și WhatsApp, dar, în același timp, insistă asupra unui aspect profund uman: dreptul la odihnă. Fratele său, John Prevost, declara la 15 august, într-un interviu pentru NBC, că aceste sejururi la Castel Gandolfo îi oferă Suveranului Pontif prilejul de a se îndepărta de „mulțime” și de „cotidianul aglomerat”. „Este cu adevărat o ocazie de a se relaxa și de a nu purta în permanență haina papală”, a adăugat el cu un zâmbet.
Deși această practică se înscrie într-o concepție foarte modernă a noțiunii de intimitate și de privacy, ea continuă, de fapt, o tradiție străveche a pontifilor, care au căutat mereu să respecte un ritm de viață inspirat din cel al Creatorului. După cum relata Cartea Facerii, Dumnezeu S-a odihnit în cea de-a șaptea zi. Pentru papi, duminica fiind zi de slujire și celebrare, marțea a devenit adesea ziua de liniște și de reculegere. Este un obicei, nu o regulă strictă, căci sărbătorile liturgice, vizitele oficiale sau evenimentele internaționale pot modifica programul Sfântului Părinte.
Dacă Benedict al XVI-lea își rezerva timp pentru reflecție teologică și lectură, papa Francisc, dimpotrivă, nu obișnuia să facă adevărate pauze. Deși marțea agenda sa era mai puțin încărcată, el păstra un ritm intens de întâlniri, dorind să rămână implicat direct în viața Curiei Romane.
Ioan Paul al II-lea – un apostol al timpului liber
Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, om al rugăciunii, al muntelui și al naturii, acorda o importanță deosebită acestor momente de respiro spiritual. Monseniorul Mieczyslaw Mokrzycki, al doilea său secretar între 1997 și 2005 — astăzi arhiepiscop latin de Lviv — a intitulat chiar Marțea era ziua lui preferată cartea sa dedicată vieții private a Pontifului polonez, apărută în 2010 la editura Les Béatitudes, în colaborare cu jurnalista Brygida Grysiak.
„Don Mietek”, așa cum era cunoscut, povestește că marțea era o zi prețioasă pentru Sfântul Papă: o zi de lectură, de tăcere, de prietenie și de comuniune cu cei veniți din Polonia.
Cât timp sănătatea i-a îngăduit, sanctuarul Mentorella, administrat de părinții învieriști, a fost pentru Ioan Paul al II-lea un loc de refugiu și rugăciune. Deși agenda oficială menționează doar câteva vizite, mărturiile confirmă că Pontiful a ajuns acolo de peste treizeci de ori, uneori fără ca însuși secretarul său să fie informat. Era locul unde omul Karol Wojtyła îl întâlnea pe Dumnezeu în tăcerea muntelui.
De la odihna trupului la pacea sufletului
La începutul pontificatului său, aceste momente de repaus erau și prilej de activitate fizică. Marți, 17 iulie 1984, Ioan Paul al II-lea a petrecut o zi întreagă în Alpii italieni, la Pinzolo, în regiunea Trentino-Alto Adige, făcând drumeții pe schiuri și petrecând noaptea într-un refugiu montan. Cu o zi înainte, presa italiană aflase cu uimire că „tânărul papă” de 64 de ani îl invitase în excursie pe președintele Republicii, Sandro Pertini, în vârstă de aproape 88 de ani. Deși socialist și agnostic, acesta împărtășea cu Sfântul Papă pasiunea pentru natură și libertatea aerului de munte.
Într-un spirit asemănător, Léon al XIV-lea folosește aceste scurte retrageri la Castel Gandolfo nu doar pentru odihnă, ci și pentru momente de dialog și întâlnire. Astfel, la 16 septembrie, el l-a primit acolo pe Catolicosul Karékine al II-lea, conducătorul Bisericii Apostolice Armene.
Această întrevedere, de mare importanță ecumenică, a avut și o dimensiune politică delicată, în contextul criticilor aduse papei Francisc pentru tăcerea sa în fața războaielor purtate de Azerbaidjan între 2020 și 2023, pentru recucerirea platoului Nagorno-Karabah și expulzarea populației armene. Faptul că această întâlnire a avut loc la Castel Gandolfo, și nu la Vatican, a permis celor doi capi ai Bisericilor să se regăsească într-o atmosferă fraternă și senină, departe de presiunile diplomatice ale lumii.
Lecția tăcerii și a repausului
Prin gestul său, Léon al XIV-lea nu doar redescoperă o tradiție veche, ci oferă o lecție actuală: aceea că odihna nu este un lux, ci o formă de înțelepciune spirituală. Într-o epocă în care agitația este adesea confundată cu eficiența, exemplul Sfântului Părinte amintește lumii că și Dumnezeu S-a odihnit — și că tăcerea, liniștea și retragerea sunt uneori cele mai rodnice forme de slujire.
Traducere: ACC
