Au fost publicate Anuarul Pontifical 2023 şi Annuarium Statisticum Ecclesiae 2021

Anuarul Pontifical 2023 şi Annuarium Statisticum Ecclesiae 2021, a căror redactare este îngrijită de Oficiul Central de Statistică a Bisericii, sunt în distribuire în aceste zile în librării, editate de Libreria Editrice Vaticana.

Din lectura datelor prezentate în Anuarul Pontifical se pot deduce informaţiile referitoare la viaţa Bisericii Catolice în lume, începând de la 1 decembrie 2021 la 30 noiembrie 2022.

În timpul acestei perioade au fost înfiinţate 4 sedii episcopale (3 dieceze şi o eparhie); au fost unite două dieceze; a fost ridicată la rangul de dieceză o prelatură teritorială, în timp ce o dieceză a devenit exarhat apostolic.

Annuarium Statisticum Ecclesiae furnizează datele cu privire la principalele dinamici care caracterizează acţiunea pastorală a Bisericii Catolice în cele 3.030 de circumscripţii ecleziastice de pe planetă.

Aici în continuare se prezintă câte adnotări cu privire la aspectele cantitative care apar să constituie tendinţele cele mai clare şi de importanţă mai mare pentru Biserica Catolică între 2020 şi 2021.

La nivel planetar numărul catolicilor botezaţi trece de la 1.360 milioane în 2020 la 1.378 milioane în 2021, cu o variaţie relativă de +1,3%. Această creştere este numai puţin inferioară faţă de cea a populaţiei Pământului, trecută în aceeaşi perioadă de la 7.667 la 7.786 milioane, cu o variaţie pozitivă, deci, de 1,6%.

Aceste creşteri trebuie înscrise în manieră diferenţiată la diferitele situaţii continentale: de fapt, în timp ce în Africa se înregistrează o creştere cu 3,1% a catolicilor, la extrema opusă, în Europa se manifestă o situaţie de stabilitate practică; de înregistrat sunt şi creşterile care se regăsesc în Asia (+0,99%) şi în America (+1,01%). În 2021, catolicii constituie 17,67% din populaţia mondială. Rata catolicilor faţă de populaţie rămâne în ultimii ani aproximativ neschimbată, evidenţiind, astfel, un comportament de stabilitate substanţială pentru răspândirea catolicilor. În mod asemănător se poate observa că proporţia cea mai mare este în Americi cu 64,1 catolici la 100 de locuitor, după care urmează cea din Europa cu 39,6 catolici, cea din Oceania cu 25,9 şi cea din Africa 19,4; incidenţa cea mai joasă este în Asia cu 3,3 catolici la 100 de locuitori, din cauza, aşa cum se ştie, a răspândirii mari pe care, în acest continent, o au confesiunile necreştine.

Privind la numărul de catolici prezenţi în diferitele zone continentale din totalul mondial, se confirmă, în cei doi ani analizaţi, tendinţa spre o creştere a importanţei Africii (ai cărei catolici urcă de la 18,9% la 19,3% din cei mondiali) şi a scăderii, în schimb, a celei europene, pentru care procentul din totalul mondial coboară, în 2021, de la 21,1% din 2020, cu trei puncte procentuale. Chiar dacă se semnalează constatarea unei flexiuni foarte mici în 2021, America rămâne continentul la care aparţin 48% din catolicii din lume. Dintre aceştia aproape 57% locuiesc în America de Sud, 27% numai în Brazilia care se confirmă ţara cu cea mai ridicată consistenţă de catolici botezaţi din lume: aproape 180 de milioane de unităţi din populaţia braziliană sunt de credinţă catolică. Moderat crescândă apare incidenţa continentului asiatic care, cu un cuantum de peste 59% din populaţia planetei, se menţine, în ceea ce priveşte catolicii, în jur la 11% în perioada analizată. Stabil rămâne în Oceania cuantumul catolicilor din totalul mondial, deşi cu o consistenţă care nu ajunge la 0,8% din populaţia mondială.

Cele mai recente date, referite la anul 2021, arată că numărul clericilor în lume este de 462.388 de unităţi, cu 5.340 episcopi, 407.872 preoţi şi 49.176 diaconi permanenţi. Faţă de anul 2020 clericii diminuează cu 0,39%.

Numărul episcopilor trece de la 5.363 unităţi în 2020 la 5.340 în 2021. Scăderea interesează America (de la 2.022 la 2.000 unităţi), Asia (de la 810 la 806), Europa (de la 1.678 la 1.676) şi Oceania (de la 135 la 133), în timp ce Africa înregistrează o creştere de 7 unităţi. În mod deosebit, în America de Nord se manifestă o creştere de 3 unităţi în timp ce restul continentului arată variaţii contrastante: aproape stabilitate în partea centrală şi diminuare destul de pronunţată (24 unităţi) în partea de sud.

Incidenţa procentuală a episcopilor pentru continent rămâne în mod substanţial stabilă în perioada analizată: îndeosebi în 2021 întregul continent american cuprinde 37,5% din toţi episcopii din lume, urmat de Europa cu 31,4%, de Asia cu 15,1%, de Africa având 13,6% şi de Oceania cu 2,4%.

Mai omogenă şi echilibrată este distribuirea pentru fiecare continent a numărului de catolici la un episcop, care a trecut în medie de la 254 de mii la 258 de mii de catolici între 2020 şi 2021: Africa şi Asia, continente în care răspândirea catolicismului a prezentat dinamism mai mare, arată o tendinţă de a converge spre medie.

Evaluarea numărului de preoţi la fiecare episcop este utilă pentru a avea o idee despre angajamentele pastorale cărora trebuie să le facă faţă fiecare episcop şi fiecare continent. La nivel mondial acest raport descreşte în cei doi ani analizaţi de la 77 la 76 de preoţi la episcop, evidenţiind astfel un echilibru cantitativ mai bun, în realitatea continentală, între preoţi şi episcopi la trecerea timpului între începutul şi sfârşitul perioadei de observaţie.

Numărul preoţilor, în ansamblul mondial trece de la 410.219 unităţi în 2020 la 407.872 în 2021, cu o scădere de 0,57%. Totuşi, când se analizează distinct partea preoţilor diecezani şi cea a preoţilor călugări, se vede că în faţa unei diminuări de 0,32% a celor dintâi, ceilalţi au o scădere de 1,1%. În diferitele continente variaţiile sunt în contrast: Europa şi Africa, dar şi Asia se pun în poziţie antitetică. De fapt, în Europa există o diminuare fie a preoţilor diecezani fie a preoţilor călugări (şi în America se înregistrează o scădere a celor două grupuri de preoţi), dimpotrivă în Africa şi în Asia se asistă la o creştere a numărului de preoţi în ambele grupuri. În Africa numărul de preoţi diecezani trece de la 35.561 la 36.535, cu o creştere relativă de 2,74%, în timp ce numărul de preoţi creşte cu 3,65%. În Asia, numărul de preoţi înregistrează în cursul celor doi ani analizaţi o creştere în ansamblu de 1,0%. În Oceania există o creştere de numai 0,2%, totuşi în acest continent consistenţa scăzută respectivă de preoţi face mai mic impactul şi contingentul la 2020 de 4.496 unităţi creşte până la 4.507 la 2021.

Distribuirea procentuală a preoţilor pe continent evidenţiază schimbări apreciabile în cei doi ani analizaţi. Europa, deşi deţine cota cea mai ridicată, vede cum diminuează în timp numărul preoţilor în total: în 2020, cei 164 de mii de preoţi reprezentau aproape 40% din totalul grupului ecleziastic, în timp ce un an mai târziu coboară la o cotă de 39,3%. Dimpotrivă, Africa şi Asia câştigă teren cucerind în ansamblu un procent de 30,3% din totalul mondial în 2021, de la 29,6% în 2020. America şi Oceania menţin în timp o incidenţă procentuală stabilă în jurul unei cote de, respectiv, 29% şi puţin mai mult de 1%.

Diferenţele între distribuirile catolicilor şi preoţilor, precum şi diversitatea dinamicii temporale scoasă în evidenţă prin aceste două caractere, comportă că subzistă o variabilitate marcată a funcţiei pastorale înţelese ca raport între numărul de catolici şi numărul de preoţi: acest indice trece la nivel mondial de la 3.314 în 2020 la 3.373 în 2021. Faţă de valoarea medie mondială, funcţiile cele mai grele se localizează în 2021 în America (5.534) şi în Africa (5.101). Pe valori inferioare mediei mondiale se situează în ordine descrescătoare Oceania (cu 2.437 catolici la preot), Asia (2.137) şi Europa (1.784).

Populaţia diaconilor permanenţi, fie diecezani fie călugări, arată şi în anii 2020-2021 o dinamică evolutivă semnificativă şi încurajatoare: numărul în lume trece de la 48.635 la 49.176 unităţi, cu o creştere relativă de 1,1%. Creşterea are loc pretutindeni, totuşi ritmurile de creştere sunt diferite de la continent la continent. Europa şi America înregistrează consistenţele mai semnificative numeric. De fapt, numărul diaconilor europeni cu 15.170 unităţi în 2020 ajunge la 15.438 unităţi în 2021. În America creşte consistenţa de 32.226 în 2020 la 32.373 unităţi în 2021. Aceste două continente, singure, reprezintă peste 97% din consistenţa globală de pe planetă, cu porţiunea care rămâne subîmpărţită între Africa, Asia şi Oceania. Îndeosebi în Asia şi în Oceania rata de creştere este mai moderată. Această dezvoltare aşa de diferenţiată a diferitelor continente a făcut în aşa fel încât importanţa procentuală a diaconilor s-a modificat şi destul de mult în cursul perioadei analizate: de exemplu, în Europa la începutul perioadei rata constituia 31,2% din totalul planetar, în 2021 trecea la 31,4%. Corelativ, în America, unde există un alt grup consistent de diaconi permanenţi, se înregistrează o diminuare a cuantumului relativ (de la 66,3% la 65,8%).

Activitatea pastorală a clericilor este însoţită de alte figuri de lucrători religioşi: acestora le dedicăm observaţiile care urmează.

Continuă trendul de contracţie care cuprinde de mulţi ani grupul călugărilor cu voturi care nu sunt preoţi: în lume, erau 50.569 unităţi în 2020 şi coboară la 49.774 în 2021, cu o variaţie de -1,6%. În scădere clară în Europa (-4,1%), în America de Nord (-3,6%) şi în Oceania (-10,3%), staţionari în Asia, călugării cu voturi care nu sunt preoţi cresc în Africa (+2,2%), unde continuă să crească propria cotă din totalul mondial. Cuantumul călugărilor cu voturi care nu sunt preoţi în Africa şi în Asia ajunge să depăşească cu 71% procentul prezent în America. Europa continuă să menţină cota relativă cea mai ridicată (27,9%), dar în diminuare faţă de 2020.

Călugăriţele cu voturi reprezintă în 2021 în ansamblu o populaţie de 608.958 unităţi, circa 33% prezente în Europa, urmate de Asia care are 175.494 consacrate şi de America având 145.206 unităţi. Faţă de 2020, grupul suferă o flexiune de 1,7%. Scăderea se referă la trei continente (Europa, America şi Oceania), cu variaţii negative chiar relevante (în jur de -3,5%). Prin urmare fracţiunea călugăriţelor din Africa şi Asia din totalul mondial trece de la 41,1% la 42,3%, în pofida Europei şi a Americii a căror incidenţă se reduce în ansamblu de la 57,8% la 56,7%.

Mersul temporal pentru numărul de seminarişti din Seminarul Mare care se observă în lume, începând din 2013, denotă o descreştere neîntreruptă care continuă şi în 2021. În acest an consistenţa seminariştilor se atestă la 109.895 unităţi, împărţiţi în 61% seminarişti diecezani şi restul de 39% seminarişti călugări. Faţă de 2020 se înregistrează o flexiune de 1,8%. Diminuarea are loc în aproape toate repartiţiile teritoriale: numărul seminariştilor este în expansiune numai în Africa unde se înregistrează între 2020 şi 2021 o creştere de doar 0,6%. În America de Nord se manifestă un mers descrescător destul de pronunţat (-5,8% în cei doi ani analizaţi). Restul continentului american arată, în schimb, o contracţie mai redusă (-1,8%). În Europa şi în Asia seminariştii suferă în cei doi ani o diminuare de, respectiv, 5,8% şi 1,6%. Prin urmare, se observă o redimensionare a rolului continentului european la creşterea reînnoirii grupului sacerdotal, cu o cotă care trece de la 13,6% la puţin mai mult de 13% din totalul mondial. Şi pentru America de Nord se înregistrează o diminuare de cuantum, trecut de la cota de 4,6% din 2020 la 4,4% din 2021. Incidenţa restului continentului american asupra totalului mondial rămâne practic neschimbată în cei doi ani analizaţi. În schimb creşte cuantumul din Africa şi din Asia care în ansamblu la 60,1% din toţi seminariştii din Seminarul Mare. Oceania reprezintă doar 0,9% din total, dar în uşoară creştere.

Comparând numărul seminariştilor din Seminarul Mare cu scăderea populaţiei catolice, se obţine o rată (de vocaţie) care scoate în evidenţă şi mai bine entitatea nivelului atins de vocaţii la sfârşitul celor doi ani analizaţi. În 2020 existau în ansamblul continentelor 8,23 seminarişti la o sută de mii de catolici şi numărul la sfârşitul anului 2021 este de 7,00. Situaţia mai favorabilă se înregistrează, cât priveşte anul 2021, în Asia (cu 20,96 seminarişti la o sută de mii de catolici), în Africa (12,75) şi în Oceania (8,76). Mult mai mică este rata de vocaţie în celelalte părţi unde la valoarea de 5,01 pentru Europa se contrapune cea de 4,13 din America de Sud.

Şi în raport cu numărul preoţilor prezenţi, vocaţiile sunt în scădere. De fapt, dacă numărul candidaţilor în lume în 2020 era 27,27 la 100 de preoţi, în 2021 cifra coboară la 26,94. Acest indicator, interpretabil cu o măsură a potenţialului de sustenabilitate generaţională în slujirea pastorală efectivă, este diversificat pe zone continentale. De fapt, confruntând valorile care se observă în 2021 în diferitele continente cu valoarea de 12,5 seminarişti la 100 de preoţi prezenţi şi aptă să garanteze schimbarea sacerdotală din partea seminariştilor, se observă că deocamdată Europa, având mai puţin de 9 candidaţi la 100 de preoţi în 2021, rămâne unica zonă continentală sub procentul de înlocuire, confirmând, astfel, permanenţa unei situaţii de regres a vocaţiilor sacerdotale, diminuate cu 888 de unităţi din 2020. Continentul cu cuantumul cel mai favorabil rămâne cel african, în care la 100 de preoţi prezenţi peste 65 de seminarişti frecventează în 2021, seminarişti de filozofie şi teologie, şi cel asiatic (cu 44,79 seminarişti la 100 de preoţi). La nivel de sub-continente, sub valoare aceasta se situează şi America de Nord, cu raportul seminarişti şi preoţi de 11,21%.

(După L'Osservatore Romano, 3 martie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu