Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


8 - = 3
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Mesajul PF Claudiu cu prilejul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor 2026

 
Mesajul PF Claudiu cu prilejul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor 2026
  • 20 Ian 2026
  • 91

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor ne oferă din nou prilejul reînnoirii angajamentului de a merge împreună pe drumul comuniunii la care ne cheamă Domnul și Mântuitorul nostru Isus Cristos, care l-a rugat pe Tatăl: „ca toți să fie una” (In. 17,21). Această chemare trebuie să aibă un ecou puternic în inimile noastre, deoarece ne amintește că vocația creștină primită la Botez este o vocație la unitate. 

Tema din acest an este inspirată de Sfântul Pavel, care ne împărtășește credința că „Este un singur trup și un singur Spirit, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde” (Ef. 4, 4). Apostolul neamurilor a scris aceste cuvinte când „era întemnițat pentru Domnul” (Ef. 4,1). Urmând exemplul lui Isus, nu s-a gândit la sine în acea situație dramatică, ci la creștinii de atunci și la noi, cei de astăzi, adresându-ne îndemnul de a păzi darul sfânt al unității. Sfântul Pavel ne vorbește despre o unitate cu totul deosebită, pe care a evocat-o prin apartenența tuturor la un singur trup, care este Biserica. O unitate realizată și însuflețită prin harul Spiritului Sfânt, o unitate în Cristos, deoarece El este Capul Bisericii (Col. 1,18) și speranța noastră (1Tm. 1,1). 

Cât de mare este atunci responsabilitatea noastră de a păzi „unitatea Spiritului, în legătura păcii” (Ef. 4,3) și cât de important este să urmăm chemarea Domnului Cristos cu demnitate, smerenie, blândețe și îndelungă răbdare, în iubire  (Ef. 4,1-2)! 

Fericiții Episcopi Martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, știind că apartenența la trupul lui Cristos este dăruită de Spiritul adevărului (In. 14, 17), au trăit eroic aceste virtuți în timpul prigoanei comuniste și au mărturisit cu prețul propriilor vieți credința catolică. Ei și-au dorit refacerea unității creștinilor, chiar și atunci când au fost încarcerați, deoarece vedeau în împlinirea acestui nobil ideal confirmarea lucrării mântuitoare a Domnului, după cum afirma Cardinalul Iuliu Hossu: „Suprema dovadă a misiunii Sale în lume: unirea celor ce cred în El, unirea în dragostea Lui, întru sufletul Lui”. Prin urmare, Fericitul Iuliu Hossu adăuga cu deplină convingere că „Unirea o doream și o dorim și astăzi, unirea pe temeiul dragostei Mântuitorului Isus”.

Din mărirea cerească, episcopii martiri continuă să se roage pentru unirea tuturor și ne învață că niciun zid, ridicat de oameni pentru a despărți, nu poate rezista în fața dragostei lui Cristos și că nicio rană nu va rămâne nevindecată în inimile care caută sincer voia lui Dumnezeu, deoarece Spiritul Sfânt le dăruiește puterea de a binecuvânta și de a ierta.

Această dorință a Fericiților episcopilor martiri exprimată, asemenea lui Isus, în ceasul marii încercări, are o valoare testamentară pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, care poartă unitatea nu doar în propriul nume, ci mai ales în adâncul ființei sale. 

În lumea de azi, atât de divizată și de afectată de violență, exemplul lor constituie un reper ecumenic nu doar pentru greco-catolici, ci pentru toate Bisericile și confesiunile creștine. Verticalitatea morală și tăria lor spirituală pot inspira curajul de a ne apropia și de a dialoga cu deplin respect față de demnitatea fiecăruia. De asemenea, dragostea lor nemărginită pentru Cristos ne dovedește că unitatea nu se construiește niciodată prin compromis și doar prin cuvinte, ci prin mărturii personale de credință, de jertfă și de iubire necondiționată.

Cristos, speranța noastră, ne îndreaptă privirea spre Dumnezeu, „Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toți” (Ef. 4,6). Tatăl ne privește pe toți cei ce credem în  Fiul Său ca fii și fiice, iar noi trebuie să ne recunoaștem ca frați și surori în Cristos. Dacă această recunoaștere are loc, atunci dialogul ecumenic devine colaborarea fraternă între moștenitorii aceleiași speranțe, care ne luminează prezentul și ne călăuzește pașii spre un viitor în care unitatea este transpusă din dorință în realitate, împlinită după voia Domnului.

 

 

† Claudiu Lucian Pop

 

Arhiepiscop și Mitropolit

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică



Sursa:https://aegc.ro