”Să-i stimăm pe cei care cred în pace. Este urgent curajul unei viziuni noi și al unui pact educațional care să acorde tinerilor spațiu și încredere”. Marți, 21 aprilie a.c., papa Leon al XIV-lea a ajuns în Guineea Ecuatorială pentru ultima etapă a călătoriei sale apostolice în patru țări din Africa (13-23 aprilie 2026). Primul discurs al vizitei a fost adresat președintelui și autorităților țării.
”Numele sfânt al lui Dumnezeu nu poate să fie profanat de voința de dominare, aroganță și discriminare și, mai presus de toate, nu trebuie să fie invocat niciodată pentru a justifica decizii și acțiuni de moarte”: a spus papa Leon al XIV-lea la întâlnirea cu președintele Guineei Ecuatoriale, Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, cu autoritățile, reprezentanții societății civile și membrii Corpului Diplomatic de la Malabo, unde a ajuns marți o călătorie apostolică de două zile.
Papa a plecat marți de la Luanda, capitala Angolei, la ora locală 9.19 și, după o distanță de aproximativ 1.600 de km - parcursă cu aeronava ITA A330-900neo - a ajuns la ora locală 11.31 la Malabo, fosta capitală a Guineei Ecuatoriale.
Papa a fost întâmpinat de nunțiul apostolic José Avelino Bettencourt și, la scara avionului, de președintele țării, Teodoro Obiang Nguema Mbasogo. După ceremonia oficială de bun venit de la aeroport, Leon al XIV-lea a efectuat o vizită de curtoazie la președintele țării, care din 1979, este, de facto, până astăzi șef al statului, în pofida repetatelor denunțuri privind abuzurile grave și încălcarea drepturilor omului. Fiul lui, Teodoro Nguema Obiang Mangue, a fost numit în 2016 vice-președinte și este considerat favorit pentru a-i urma în funcție tatălui său. De adăugat că rămâne în vigoare până astăzi interdicția de a fotografia Palatul Prezidențial din Malabo.
Vizita papei în această țară face parte dintr-o amplă călătorie apostolică efectuată în zilele precedente în alte trei țări din Africa: Algeria, Camerun și Angola. Leon al XIV-lea se întoarce la Roma în cursul serii de joi, 23 aprilie.
În discursul prezentat în fața președintelui și a autorităților, papa Leon al XIV-lea a amintit călătoria apostolică efectuată de sfântul Ioan Paul al II-lea în această țară și a reluat cuvintele predecesorului său adresate în 1982 actualului președinte, prezentat drept ”centrul simbolic către care se îndreaptă aspirațiile vii ale unui popor privind instaurarea unui climat social de autentică libertate, dreptate, respect și promovarea drepturilor fiecărei persoane și fiecărui grup, și de condiții de viață mai bune care să permită tuturor să se realizeze ca oameni și ca fii ai lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte, a subliniat Leon al XIV-lea după 44 de ani de la vizita predecesorului său, ”rămân actuale și îl interpelează pe oricine este învestit cu responsabilități publice”.
La rândul său, pontiful a indicat în constituția pastorală Gaudium et spes (nr. 1) rațiunile și sentimentele care l-au determinat să vină în mijlocul acestui popor pentru a-l întări în credință. ”La fel ca în inima lui Dumnezeu”, a spus pontiful, ”tot la fel răsună în inima Bisericii ecoul celor care se întâmplă pe pământ, în rândul milioanelor de bărbați și femei pentru care și-a dat viața Domnul nostru Isus Cristos”.
Potrivit învățăturii sfântului Augustin, a continuat Leon al XIV-lea, evenimentele și istoria pot fi citite după modelul celor două cetăți: cetatea lui Dumnezeu, caracterizată de iubirea sa necondiționată (amor Dei), și cetatea pământească, locul provizoriu în care oamenii trăiesc până la moarte. ”În această perspectivă, cele două cetăți există împreună până la sfârșitul timpurilor (cf. De civitate Dei, 19,14) și fiecare om arată zi de zi prin deciziile sale din care cetatea vrea să facă parte. Știu că ați întreprins un proiect impunător privind construcția unui nou oraș, care de câteva luni este noua capitală a țării voastre. Ați ales să-i dați un nume, Ciudad de la Paz, în care se pare că răsună numele Ierusalimului biblic. Fie ca o asemenea decizie să interpeleze toate conștiințele cu privire la cetatea pe care vrea să o slujească fiecare! După cum am avut posibilitatea să amintesc Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, pentru marele părinte Augustin cetatea pământească are în centru iubirea orgolioasă de sine (amor sui), pofta de putere și de slavă lumească ce duc la distrugere. Spre deosebire de aceasta, Augustin consideră că creștinii sunt chemați de Dumnezeu să locuiască în cetatea pământească cu inima și cu mintea îndreptate către cetatea cerească, adevărata lor patrie. (...) Orice om poate să prețuiască străvechea conștientizare de a trăi pe pământ ca fiind în trecere. Este fundamental să simtă diferența dintre ceea ce durează și ceea ce trece, păstrându-se liber de bogăția nedreaptă și de iluzia dominării. În mod special, «creștinul, trăind în cetatea pământească, nu este străin de lumea politică și caută să aplice etica creștină, inspirată de Scripturi, la guvernarea civilă. Cetatea lui Dumnezeu nu propune un program politic, dar oferă reflecții prețioase asupra chestiunilor fundamentale ale vieții sociale și politice»” (Discurs adresat Corpului Diplomatic, 9 ianuarie 2026).
În timpurile de față, a subliniat Sfântul Părinte, doctrina socială a Bisericii reprezintă un ajutor pentru toți cei care înfruntă ”noile realități” care destabilizează planeta și coexistența umană, căutând mai presus de toate Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea ei. Comparând timpurile noastre cu timpurile în care Leon al XIII-lea a promulgat enciclica sa ”Rerum novarum”, papa a menționat că printre chestiunile care zdruncină temeliile experienței umane se află excluziunea, ”noul nume al injustiției sociale”, cu prăpastia care s-a creat între o minoritate foarte mică, de 1% de pe planetă, și majoritatea covârșitoare a populației. ”Când vorbim de excluziune”, a punctat Leon al XIV-lea, ”ne aflăm și în fața unui paradox: lipsa de pământ, hrană, adăpost și a unui loc de muncă demnă conviețuiește cu accesul la noile tehnologii, care se răspândesc pretutindeni prin intermediul piețelor globalizate. (...) Este îndatorirea inderogabilă a autorităților civile și a bunei politici să îndepărteze obstacolele din calea dezvoltării umane integrale, pentru care destinația universală a bunurilor și solidaritatea sunt principii fundamentale. Nu se poate ascunde, de exemplu, faptul că evoluția tehnologică foarte rapidă la care asistăm a accelerat o speculă legată de necesitatea materiilor prime, care pare să lase în uitare unele exigențe fundamentale precum salvgardarea creației, drepturile comunităților locale, demnitatea muncii și tutelarea sănătății publice. În acest sens, îmi însușesc apelul papei Francisc, care exact cu un an în urmă pleca din această lume: «Astăzi, trebuie să spunem NU unei economii a excluziunii și inechității. Această economie ucide» (Francisc, Evangelii gaudium, nr. 53). Este chiar mai evident astăzi decât acum câțiva ani faptul că proliferarea conflictelor armate are printre principalele motive colonizarea zăcămintelor de petrol și minereuri, fără a se ține cont de dreptul internațional și de dreptul popoarelor la autodeterminare. Noile tehnologii se pare că sunt concepute și utilizate în primul rând în scopuri belice și într-un cadru de semnificație care nu lasă de înțeles o creștere de oportunități pentru toți oamenii. Dimpotrivă, fără o schimbare de ritm în asumarea răspunderilor politice și fără respectul datorat instituțiilor și acordurilor internaționale, destinul omenirii riscă să fie tragic compromis. Dumnezeu nu vrea acest lucru. Numele său sfânt nu poate să fie profanat de voința de dominare, aroganță și discriminare și, mai presus de toate, nu trebuie să fie invocat niciodată pentru a justifica decizii și acțiuni de moarte”.
”Țara voastră este tânără”, a remarcat Leon al XIV-lea la finalul discursului prezentat în fața autorităților din Guineea Ecuatorială. ”Sunt sigur că veți găsi în Biserică un ajutor pentru formarea de conștiințe libere și responsabile cu care să mergeți împreună către viitor. Într-o lume rănită de aroganță, popoarelor le este foame și sete de dreptate. E necesar să-i stimăm pe cei care cred în pace și să îndrăznim politici contracurentului, punând în centru binele comun. Este urgent curajul unei viziuni noi și al unui pact educațional care să acorde tinerilor spațiu și încredere. Cetatea lui Dumnezeu, cetate de pace, trebuie primită ca un dar care vine de sus și către care să ne îndreptăm dorința și orice resursă pe care o avem. Este o promisiune și o îndatorire. Locuitorii ei vor schimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în seceri (Is 2,4) și, ștearsă fiind orice lacrimă, vor lua parte la ospățul care nu mai este rezervat unor elite, pentru că mâncărurile grase, vinurile alese și mâncărurile pline de măduvă vor fi împărțite între toți (cf. Is 25,6)”.
”Domnule președinte, doamnelor și domnilor, să mergem împreună cu înțelepciune și speranță către Cetatea lui Dumnezeu, care este o cetate de pace”, a încheiat Leon al XIV-lea.
Agenda de marți a călătoriei apostolice în Guineea Ecuatorială cuprinde alte două întâlniri la Malabo: vizita la Universitatea Națională pentru o întâlnire cu reprezentanții culturii la Campusul universitar ”Papa Leon XIV” și, în cursul serii, vizita la Spitalul de psihiatrie ”Jean-Pierre Olie” din Malabo.
