După partea de început strana cântă pe melodia troparului sărbătorii, vers 1:
Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă (Ps 117,27a); binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului (Ps 117,26a) (de trei ori).
Se cântă troparele cu care am încheiat vecernia.
Troparul Sărbătorii (de două ori), pe vers 1.
Învierea cea de obște mai înainte de patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai ridicat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții cântăm: Osana, Celui dintru înălțime, binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului.
Mărire…, Și acum…, vers 4.
Îngropându-ne împreună cu Tine prin botez, Hristoase Dumnezeul nostru, vieții celei fără de moarte ne-am învrednicit cu Învierea Ta, și cântând, grăim: Osana, Celui dintru înălțime, binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului!
După Ectenia mică, prima serie de Sedelne, pe antifon vers 4.
Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: Binecuvântat ești Mântuitorule, care ai venit în lume să mântuiești pe Adam din blestemul cel dintâi; spiritual făcându-Te Adam nou, Iubitorule de oameni, precum ai binevoit, Cuvinte, Cel ce ai rânduit toate spre folos, mărire Ție.
Mărire…, Și acum…., același vers.
Pe Lazăr cel mort de patru zile înviindu-l din mormânt, Doamne, pe toți i-ai învățat să strige Ție cu ramuri și cu stâlpări: Binecuvântat ești Cel ce vii!
După Ectenia mică, a doua serie de Sedelne, pe antifon vers 4.
Pentru prietenul Tău ai vărsat lacrimi cu taină, Hristoase, și ai înviat din morți pe Lazăr cel ce zăcea mort, spre care ai arătat milostivire prin iubirea Ta de oameni. Iar mulțimea pruncilor înțelegând venirea Ta, Mântuitorule, a ieșit astăzi, ținând stâlpări în mâini și Ți-a strigat: Osana! Binecuvântat ești că ai venit să mântuiești lumea.
Mărire…, Și acum…, tropar vers 1.
Lăudați cu un glas, popoare și neamuri, că Împăratul îngerilor a șezut acum pe mânz și merge, vrând să ucidă pe vrăjmași pe Cruce, ca un puternic. Pentru aceasta și pruncii cu stâlpări strigă cântare: Mărire Ție, Celui ce ai venit biruitor; mărire Ție, Hristoase Mântuitorule; mărire Ție, Unuia Dumnezeului nostru, Celui ce ești binecuvântat.
Îndată, Polieleul.
În timpul cântării Polieleului, preotul cădește altarul și toată biserica.
Psalmul 134, pe antifonul versului 4:
Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul, Aliluia!
Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru.
Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; cântaţi numele Lui, că este bun.
Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel spre moştenire Lui.
Că eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii.
Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile.
A ridicat nori de la marginea pământului; fulgerele spre ploaie le-a făcut; El scoate vânturile din vistieriile Sale.
El a bătut pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om până la dobitoc.
Trimis-a semne şi minuni în mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi tuturor robilor lui.
El a bătut neamuri multe şi a ucis împăraţi puternici:
Pe Sihon împăratul Amoreilor şi pe Og împăratul Vasanului şi toate stăpânirile Canaanului.
Şi a dat pământul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său.
Doamne, numele Tău este în veac şi, pomenirea Ta în neam şi în neam.
Că va judeca Domnul pe poporul Său şi de slugile Sale se va milostivi.
Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti.
Gură au şi nu vor grăi, ochi au şi nu vor vedea.
Urechi au şi nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor.
Asemenea lor să fie toţi cei care ii fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei.
Casa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul;
Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul; cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul.
Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim, Aliluia!
Psalmul 135, pe antifonul versului 8:
Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui.
Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui.
Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui.
Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui.
Cel ce a întărit pământul pe ape, că în veac este mila Lui.
Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui.
Soarele, spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui.
Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac este mila Lui.
Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, că în veac este mila Lui.
Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui.
Cu mână tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui.
Cel ce a despărţit Marea Roşie în două; că în veac este mila Lui.
Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui.
Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac este mila Lui.
Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustiu, că în veac este mila Lui.
Cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui.
Cel ce a omorât împăraţi tari, că în veac este mila Lui.
Pe Sihon împăratul Amoreilor, că în veac este mila Lui.
Şi pe Og împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui.
Şi le-a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui.
Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui.
Că în smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac este mila Lui.
Şi ne-a mântuit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui.
Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.
Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui.
Îndată, Mărimurile și Pripeala (pe melodie proprie)
Stih 1 : Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!
Pripeala (se cântă după fiecare stih).
Veniți și voi ca asemenea pruncilor să aducem lui Dumnezeu credință în locul ramurilor de finic, zicând: Și dragoste în locul stâlpărilor.
Stih 2: Din gura pruncilor și a celor de la sân ai săvârșit laudă împotriva vrăjmașilor Tăi.
Stih 3: Ție se cuvine cântare Dumnezeule în Sion și Ție se va da rugăciune în Ierusalim.
Stih 4: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă.
Stih 5: Vestiți în Sion numele Domnului și lauda Lui în Ierusalim.
Stih 6: Lauda Lui rămâne în veacul veacului.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.
Mărire Ție, Treime Sfântă: Părinte, Cuvinte și Spirite Sfinte, (zicând): Mărire Ție, Dumnezeule !
Și acum și totdeauna și în vecii vecilor. Amin.
Bucură-te ceea ce ești cu dar dăruită, Marie, Domnul este cu tine, (zicând): Și prin tine cu noi.
Aliluia, aliluia, aliluia. Mărire Ție, Dumnezeule !
După Ectenia mică, se cântă Sedealna Polieleului, antifon vers 8.
Cel ce șade pe scaun de heruvimi și pe mânz a șezut pentru noi, și apropiindu-se spre patima cea de bunăvoie, astăzi a auzit pe prunci strigând: Osana! și pe mulțimi zicând: Fiul lui David, grăbește-Te de mântuiește pe cei ce i-ai zidit, binecuvântate Isuse, că pentru aceasta ai venit, ca să cunoaștem mărirea Ta.
Mărire…, Și acum…, tot aceasta.
După aceasta, Antifonul 1, al versului 4.
Antifonul I.
Din tinerețile mele multe patimi se luptă cu mine, ci Însuți mă sprijinește și mă mântuiește, Mântuitorul meu.
Cei ce urâți Sionul, rușina-vă-va însuși Domnul; că așa veți fi uscați, precum iarba de foc.
Mărire…, Şi acum…,
Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază și prin curăție se înalță; se luminează întru Unimea Treimii, cu sfințenie de taină.
Şi acum…,
Prin Spiritul Sfânt izvorăsc izvoarele harului, care adapă toată făptura, spre rodire de viață.
Prohimen, vers 4.
Din gura copiilor și a pruncilor ai săvârșit laudă.
Stih: Doamne, Dumnezeul nostru, cât este de minunat numele Tău, în tot pământul.
Din gura copiilor și a pruncilor ai săvârșit laudă.
.
După Exclamaţiune, cântăreții, pe versul 4:
Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,6)
Toată suflarea să laude pe Domnul!
Toată suflarea şi toată făptura să laude numele Domnului!
Lăudaţi pe Domnul din ceruri! (Ps 148,1).
Evanghelia Utreniei (Matei 21,1-11 și 15-17).
Preotul poate așeza Sfânta Evanghelie pe tetrapodul din mijlocul bisericii, pentru a fi sărutată de credincioși și cădește Evanghelia.
Cântăreții citesc sau cântă:
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domn, lui Isus unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei învierii lui Hristos. Că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
Apoi, Psalmul 50:
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi spirit drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Spiritul Tău cel sfânt nu-L lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu spirit stăpânitor întăreşte-mă.
Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Mântuieşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi adus; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spiritul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcută îţi va fi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Preotul primește cădelnița, cădește în chipul crucii masa unde se află ramurile de salcie și zice rugăciunea de binecuvântare, stropind apoi cu apă sfinâită.
P.: Domnului să ne rugăm.
C.: Doamne, îndură-Te spre noi.
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce șezi pe heruvimi, Care ai arătat puterea Ta și ai trimis pe Unul-Născut Fiul Tău, pe Domnul nostru Isus Hristos, să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea și pein Învierea Sa; iar El venind în Ierusalim spre patima Sa cea de bună voie, poporul cel ce ședea în întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de finic, mai înainte închipuind Învierea, L-au întâmpinat; Însuți Stăpâne, și pe noi, care urmând pilda acelora, în această zi, mai înainte de sărbătoare, ținem în mâini ramuri de copaci, păzește-ne și ne întărește. Că, precum acele mulțimi și pruncii au strigat Ție: Osana ! așa și noi cu laude și cu cântări spirituale, să ne învrednicim făcătoarei de viață Învierii celei de a treia zi, în Isus Hristos, Domnul nostru; cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Spiritul Tău, acum și pururea și în vecii vecilor.
C.: Amin.
Cântăreții, pe versul 2, propriu-zis :
Mărire…,
Astăzi Hristos intră în cetatea Ierusalimului, șezând pe mânz și dezlegând înșelăciunea ce area a nemurilor, care era de demult înțelenită.
Și acum…,
Astăzi Hristos intră în cetatea Ierusalimului, șezând pe mânz și dezlegând înșelăciunea ce area a nemurilor, care era de demult înțelenită.
Apoi, pe versul 6, propriu-zis :
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre (cf Ps 50,1-2)..
Stihira: Astăzi harul Sfântului Spirit pe noi ne-a adunat şi, toţi luând Crucea Ta, zicem: Binecuvântat eşti Cel ce vii în numele Domnului; Osana, Celui dintru înălţime.
Preotul rostește Ectenia :
Mântuiește, Dumnezeule poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta ; cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări ; înalță fruntea creștinilor dreptcredincioși, și trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor, cereștilor netrupești Puteri; cu rugăciunile cinstitului, măritului prooroc înaintemergător și botezător Ioan; cu ale sfinților, măriților și întru tot lădaților Apostoli; cu ale celor între sfinți părinților noștri și mari dascăli ai lumii și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu și Ioan Gură de Aur; cu ale celui între sfinți părintelui nostru Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Liciei, făcătorul de minuni; cu ale celui între sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; cu ale sfinților, măriților și bine învingătorilor Mucenici ; cu ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtătorilor Părinților noștri; cu ale sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana; cu ale Sfântului Cuvios Auxențiu, cu ale Sfinților Ciril și Metodiu, pe care îi sărbătorim astăzi, și cu ale tuturor sfinților, rugămu-Te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm Ție, și Te îndură spre noi.
Cântăreții : Doamne, îndură-Te spre noi (de trei ori).
Preotul, cu glas înalt :
Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu care împreună ești binecuvântat, cu preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântăreții : Amin.
Urmează cântarea Canonului, pe antifon vers 4.
Catavasia I
Arătatu-s-au ale adâncului izvoare, umejunii neîmpărtășite și s-au descoperit temeliile mării celei învăluite de vifor; că cu voia ai certat-o pe ea și pe poporul cel ales l-ai mântuit, cel ce-ți cântă cântare de biruință, Doamne.
Catavasia III
Din piatra cea vârtoasă si tare, care a izvorât apă, din porunca Ta, s-a adăpat poporul israilitenilor; iar piatra Tu ești Hristoase, și viața, întru care s-a întărit Biserica, strigând: Osana! Binecuvântat ești Cel ce vii!
După Ectenia mică, Ipacoilul, vers 6.
Cu stâlpări lăudându-L mai înainte, cu lemne mai pe urmă, au prins nemulțumitorii iudei pe Hristos Dumnezeu; iar noi cu credință neschimbată pururi cinstindu-L, ca pe un făcător de bine totdeauna strigăm Lui: Binecuvântat ești Cel ce ai venit să chemi pe Adam.
Catavasia IV
Hristos, Dumnezeul nostru, veni-va și nu va zăbovi din muntele cel cu umbra deasă, din Fecioara care a născut neispitită de bărbat, precum a zis profetul de demult. Pentru aceasta toți strigăm: Mărire puterii Tale, Doamne!
Catavasia V
Pe muntele Sionului suie-te, cel ce binevestești Ierusalimului; înalță-ți glasul cu tărie; preamărite s-au grăit de tine, cetatea lui Dumnezeu; pace peste Israel și mântuire oamenilor.
Catavasia VI
Strigat-au cu veselie sufletele drepților: Acum lumii lege nouă se rânduiește și cu stropirea dumnezeiescului sânge să se înnoiască poporul.
Ectenia mică, apoi, Condacul, vers 6.
Pe scaun, în cer și pe mânz, pe pământ, fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit și cântare de la tinerii cei ce strigau Ție: Binecuvântat ești, Cel ce vii să chemi pe Adam!
Icos
De vreme ce ai legat iadul, Nemuritorule, și moartea ai omorât și lumea ai înviat-o, pentru aceasta cu stâlpări Te-au lăudat pruncii, Hristoase, ca pe un biruitor, strigându-Ți astăzi: Osana, Fiul lui David! Că nu se vor mai junghia, a zis, pruncii pentru Pruncul Mariei; ci pentru toți pruncii și bătrânii, Tu însuți Te răstignești. Nu se va mai porni asupra noastră sabie, căci coasta Ta se va împunge cu sulița. Pentru aceasta bucurându-ne, zicem: Binecuvântat ești Cel ce vii să chemi pe Adam!
Catavasia VII
Cel ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Azaria și ai ucis pe haldei, care fără dreptate vânau pe cei drepți; prealăudate Doamne, binecuvântat ești Dumnezeul părinților noștri.
Catavasia VIII
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântând, şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.
Veselește-te Ierusalime, sărbătoriți cei ce iubiți Sionul; că a venit Domnul puterilor, cel ce împărățește în veci; să se umple de măreție tot pământul de fața Lui și să strige: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul!
Preotul spune: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii, cu cântări cinstind-o să o mărim!
Cântarea IX.
Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă; tocmiți sărbătoare și, bucurându-ne, veniți să mărim pe Hristos, cu ramuri de finic și cu cântări strigând Lui: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru.
Neamuri, pentru ce v-ați întărâtat? Cărturari și farisei, pentru ce ați cugetat cele deșarte, zicând: Cine este Acesta, căruia pruncii cu ramuri și cu stâlpări și cu cântări strigă: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru?
Pentru ce ați făcut sminteală, neascultătorilor, aproape de calea noastră? Picioarele voastre sunt grabnice a vărsa sângele Stăpânului; dar se va scula cu adevărat, să mântuiască pe cei ce cântă: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru.
Apoi: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu îndură-te spre noi!
Catavasia IX
Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă; tocmiți sărbătoare și, bucurându-ne, veniți să mărim pe Hristos, cu ramuri de finic și cu cântări strigând Lui: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru.
Ectenia mică,
Luminătoare nu se zice, ci doar:
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (Ps 98,10c) (de două ori).
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).
Îndată, pe versul 4, propriu-zis, se cântă Stihirile de Laudă, precedate de Stihurile lor.
Toată suflarea să laude pe Domnul (Ps 150,6). Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cei de sus! (Ps 148,1) Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)
Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui (Ps 148,2). Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)
Se pun Stihirile pe 6.
Stih: Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui (Ps 150,2).
Stih: Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L în psaltire şi alăută (Ps 150,3).
Mulțimea poporului, Doamne, așternea pe cale hainele sale și alții tăiau ramuri din copaci și le țineau; iar cei ce mergeau înainte și cei ce urmau, strigau, zicând: Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce ai venit și iarăși vei veni întru numele Domnului (de două ori).
Stih: Lăudaţi-L pe El în timpane şi hore, lăudaţi-L în strune şi organe (Ps 150,4).
Stih: Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi-L în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,5-6).
Vrând Tu, Doamne, să intri în sfânta cetate, stâlpări de finic popoarele țineau, lăudându-Te pe Tine, Stăpânul tuturor și, văzându-Te șezând pe mânz, te priveau ca și cum ai fi fost pe heruvimi. Pentru aceasta strigau așa: Osana, Celui dintru înălțime! Binecuvântat ești cel ce ai venit și iarăși vei veni întru numele Domnului.
Stih: Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul nostru, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit (Ps 9,32).
Ieșiți neamuri, ieșiți popoare și vedeți astăzi pe Împăratul ceresc, pe mânz de rând ca pe un scaun preaînalt intrând întru mărire în Ierusalim. O, voi cei neîncrezători, veniți și vedeți pe Cel ce L-a văzut Isaia venind cu trup pentru noi, cum își logodește, ca o mireasă curată, pe noul Sion și leapădă adunarea cea osândită. Și ca la o nuntă curată și neîntinată ai alergat pruncii nevinovați și fără de răutate, lăudându-L. Cu care împreună și noi cântând cântarea cea îngerească, să strigăm: Osana, Celui dintru înălțime, Celui ce are mare milă.
Stih: Mărturisi-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale.
Învierea ce de obște mai înainte de patima Ta cea de bunăvoie arătând-o spre încredințarea tuturor, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr cel mort de patru zile în Betania l-ai înviat cu puterea Ta cea tare; orbilor vedere le-ai dăruit, Mântuitorule, ca un dătător de lumină; și în sfânta cetate ai intrat cu ucenicii Tăi, șezând pe mânzul asinei, ca și cum Te-ai fi purtat pe heruvimi, plinind povestirea profeților; și pruncii iudeilor cu ramuri și cu stâlpări Te-au întâmpinat. Pentru aceasta și noi, ținând ramuri de măslin și stâlpări de finic, cu mulțumită strigăm Ție: Osana, Celui dintru înălțime; binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului!.
Mărire..., Şi acum…, vers 6 .
Cu şase zile mai înainte de Paşti, sosit-a Isus în Betania şi au venit la Dânsul ucenicii Lui, zicând: Doamne, unde vrei să gătim Ţie paştile? Iar El i-a trimis pe ei, zicând: Mergeţi în satul cel dinaintea voastră şi veţi afla un om ducând un vas de lut cu apă; să mergeţi după dânsul, şi stăpânului casei să-i ziceţi: Învăţătorul zice: La tine va să fac paştile împreună cu ucenicii Mei.
Se deschid ușile Împărătești, se aprind toate luminile, iar preotul, îmbrăcat în toate ornatele, stând în fața Sfintei Mese, primind cădelnița și cădind, zice cu glas mare::
Mărire Ție, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina.
Preotul cădește altarul și toată biserica.
Cântăreții: Doxologia mare.
Apoi troparul, pe tropar vers 1:
Învierea cea de obște mai înainte de patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai ridicat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții cântăm: Osana, Celui dintru înălțime, binecuvântat ești Cel ce vii întru numele Domnului.
Text pregătit de Pr. Ioan Fărcaș
