Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


10 - = 8
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

”Împăcați-vă cu Dumnezeu!”: Mesajul Papei Francisc pentru Postul Mare 2020

 
”Împăcați-vă cu Dumnezeu!”: Mesajul Papei Francisc pentru Postul Mare 2020
  • 24 Feb 2020
  • 702

A fost prezentat luni, 24 februarie 2020, la Sala de Presă a Sfântului Scaun, Mesajul papei Francisc pentru Postul Mare 2020, pe o temă luată din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Pavel către Corinteni: "Vă rugăm pentru Cristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu" (2 Cor 5,20). Anul acesta, credincioşii catolici de rit latin încep Postul Mare miercuri, 26 februarie, în vreme ce credincioşii catolici de rit bizantin intră în Postul Mare luni, 2 martie.

Mesajul Sfântului Părinte pentru Postul Mare 2020, prezentat la Sala de Presă a Sfântului Scaun, luni, 24 februarie 2020. La prezentarea mesajului papal pentru Postul Mare au participat cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, prefectul Departamentului pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale, mons. Bruno Marie Duffé, secretarul aceluiași departament, și Mariella Enoc, președintele Spitalului de Pediatrie Bambino Gesù. Mesajul a fost difuzat în limbile italiană, franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, polonă și arabă.

 

Mesajul Sfântului Părinte pentru Postul Mare 2020

"Vă rugăm pentru Cristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu" (2 Cor 5,20)

Şi în acest an, Domnul ne acordă un timp propice pentru a ne pregăti să celebrăm cu inimă reînnoită marea Taină a morţii şi învierii lui Isus, piatra de temelie a vieţii creştine personale şi comunitare. Trebuie să ne întoarcem neîncetat la acest mister, cu mintea şi cu inima. De fapt, nu încetează să crească în noi în măsura în care ne lăsăm implicaţi în dinamismul său spiritual şi aderăm la acesta printr-un răspuns liber şi generos".

1.  Misterul pascal, temelia convertirii

Bucuria creştinului izvorăşte din ascultare şi din primirea Veştii celei Bune a morţii şi învierii lui Isus: kerygma. Aceasta rezumă misterul unei iubiri "atât de reale, atât de adevărate, atât de concrete, care ne oferă o relaţie plină de dialog sincer şi rodnic" (Exortaţia apostolică "Christus vivit", 117). Cei care cred în această vestire resping minciuna potrivit căreia viaţa noastră ar fi generată din noi înşine când, de fapt, ea se naşte din dragostea lui Dumnezeu Tatăl, din voinţa sa de a da viaţă din belşug (cf In 10,10). Însă, dacă se dă ascultare vocii convingătoare a "tatălui minciunii" (cf In 8,45) se riscă scufundarea în abisul nonsensului, experimentând iadul deja aici pe pământ, după cum dau mărturie, din păcate, multe evenimente dramatice din experienţa umană personală şi colectivă.

2. Urgenţa convertirii

Este benefic să contemplăm mai profund Misterul pascal, graţie căruia ne-a fost dăruită milostivirea lui Dumnezeu. De fapt, experienţa milostivirii este posibilă doar "faţă în faţă" cu Domnul cel răstignit şi înviat "care m-a iubit şi s-a dat pe Sine pentru mine" (Gal 2,20). Un dialog de la inimă la inimă, de la prieten la prieten. Iată de ce rugăciunea este atât de importantă în timpul Postului Mare. Înainte de a fi o datorie, aceasta exprimă nevoia de a corespunde iubirii lui Dumnezeu care, întotdeauna, ne precedă şi ne susţine. De fapt, creştinul se roagă conştient fiind că este iubit chiar dacă este nevrednic. Rugăciunea poate lua diferite forme, însă ceea ce contează cu adevărat în ochii lui Dumnezeu este faptul că sapă înăuntrul nostru, ajungând să slăbească duritatea inimii noastre, pentru a o transforma tot mai mult astfel încât să-i corespundă lui Dumnezeu şi voinţei sale.

În acest timp favorabil, să ne lăsăm călăuziţi precum Israel în deşert (cf Os 2,16) astfel încât să putem auzi în sfârşit vocea Mirelui nostru, lăsând-o să rezoneze în noi cu mare profunzime şi disponibilitate. Cu cât ne vom lăsa implicaţi de Cuvântul Său, cu atât vom experimenta mila Lui gratuită faţă de noi. Prin urmare, să nu lăsăm ca acest timp al harului să treacă degeaba, cu iluzia îngâmfată că suntem stăpânii timpului şi ai căilor convertirii noastre.

3.  Voinţa înflăcărată a lui Dumnezeu de a dialoga cu fiii săi

Faptul că Dumnezeu ne oferă încă o dată un timp favorabil pentru convertirea noastră nu trebuie niciodată considerat ca fiind ceva ce ni se cuvine. Această nouă ocazie ar trebui să trezească în noi un sentiment de recunoştinţă şi să ne zdruncine din amorţeală. În ciuda prezenţei, uneori dramatică, a răului în viaţa noastră, ca şi a prezenţei sale în Biserică şi în lume, acest spaţiu oferit schimbării de direcţie exprimă tenacitatea voinţei lui Dumnezeu de a nu întrerupe dialogul cu noi, în vederea mântuirii. În Isus cel răstignit, pe care "Dumnezeu l-a făcut păcat în favoarea noastră"(2 Cor 5,21), această voinţă a ajuns la punctul de a face ca toate păcatele noastre să cadă asupra Fiului Său până la "a-L pune pe Dumnezeu împotriva lui Dumnezeu", după cum a spus Papa Benedict al XVI-lea (cf Enciclica "Deus caritas est", 12). De fapt, Dumnezeu îi iubeşte chiar şi pe vrăjmaşii săi (cf Mt 5, 43-48).

Dialogul pe care Dumnezeu vrea să-l stabilească cu fiecare om, prin Misterul pascal al Fiului său, nu este asemănător cu cel atribuit locuitorilor Atenei care, "nu-şi petreceau timpul cu nimic altceva decât vorbind sau ascultând ceva nou" (Fap 17,21).

Acest tip de discuţie, dictat de o curiozitate goală şi superficială, caracterizează cele lumeşti din toate timpurile iar în zilele noastre se poate strecura şi printr-o utilizare înşelătoare a mijloacelor de comunicare.

4. O bogăţie care trebuie împărţită cu ceilalţi şi nu acumulată doar pentru sine

 A pune Misterul pascal în centrul vieţii înseamnă să simţi compasiune pentru rănile lui Cristos cel răstignit prezente în numeroase victime nevinovate ale războaielor, ale abuzurilor împotriva vieţii – de la pruncii pe cale să se nască până la vârstnici; victime ale multiplelor forme de violenţă, ale dezastrelor legate de mediul înconjurător, victime ale distribuţiei injuste a bunurilor de pe pământ, ale traficului de persoane sub toate formele sale şi ale setei nestăpânite de câştig, ce reprezintă o formă de idolatrie.

Şi în prezent este important să se îndemne bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă să-şi împartă bunurile cu cei mai nevoiaşi, prin pomană, ca formă de participare personală la edificarea unei lumi mai echitabile.

Împărţirea, în spiritul carităţii, face omul mai uman; acumularea [n.n. bogăţiilor] riscă să-l urâţească, închizându-l în propriul egoism. Putem şi trebuie să mergem mai departe, luând în considerare dimensiunile structurale ale economiei. Din acest motiv, în perioada Postului Mare din 2020, între 26 şi 28 martie, am convocat la Assisi tineri economişti, antreprenori şi promotori ai schimbărilor, cu scopul de a ajuta la conturarea unei economii mai juste şi mai inclusive decât cea actuală. După cum a spus în mod repetat magisteriul Bisericii, politica este o formă eminentă de caritate (cf Pio XI, Discurs adresat Federaţiei Universitare Catolice Italiene - FUCI, la 16 decembrie 1927). Acelaşi lucru este valabil şi în abordarea economiei cu acelaşi spirit evanghelic, care este spiritul Fericilor.

Invoc mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria asupra următoarei perioade a Postului Mare astfel încât să acceptăm îndemnul de a ne împăca cu Dumnezeu, fixând privirea inimii asupra Misterului pascal şi convertindu-ne în spiritul unui dialog deschis şi sincer cu Dumnezeu. În acest mod vom putea deveni ceea ce Cristos le spune discipolilor săi: sarea pământului şi lumina lumii (Mt 5, 13-14).

 

Francisc

 

 



Sursa:vaticannews.va/ro