Continuând o tradiție de mai multe decenii, Leon al XIV-lea a prezidat luni, 27 octombrie a.c., o Sfântă Liturghie pentru studenții și profesorii universităților pontificale din Urbe cu ocazia începutului noului an universitar, dar și a Jubileului educației din această săptămână.
Sfânta Liturghie a început la ora 17.30, iar cu câteva minute înainte, Leon al XIV-lea a semnat o scrisoare apostolică pentru a marca 60 de ani de la declarația Conciliului Vatican II ”Gravissimum educationis”, promulgată de sfântul Paul al VI-lea pe 28 octombrie 1965. Scrisoarea papei Leon urmează să fie publicată marți, 28 octombrie a.c., de Sala de presă a Sfântului Scaun.
Lecturile biblice ale celebrării euharistice din bazilica Sfântul Petru au fost luate de la zi – luni, în a XXX-a săptămână din timpul liturgic de peste an – cu o pericopă din Scrisoarea către romani (8, 12-17) și cu Evanghelia de la sfântul Luca (13, 10-17).
În contextul anului jubiliar, papa a spus că există un har care poate să atingă viața unui student, a unui cercetător ori a unui cărturar: este ”harul unei priviri de ansamblu, al unei priviri capabile să cuprindă orizontul și să meargă mai departe”. De altfel, pagina Evangheliei proclamată în această zi prezintă imaginea femeii gârbove care, după ce a fost vindecată de Isus, a primit în sfârșit harul unui nou fel de a vedea realitatea, ”o privire nouă, o privire mai mare”. ”Starea de necunoaștere, care deseori este legată de închidere și de lipsa frământării spirituale și intelectuale, se aseamănă cu starea acestei femei, cu totul dusă de spate, aplecată spre ea însăși și, de aceea, îi este imposibil să vadă dincolo de sine. Când ființa umană este incapabilă să vadă dincolo de sine, de propria experiență, de propriile idei și convingeri, de propriile scheme, atunci ea rămâne prizonieră, sclavă, incapabilă să ducă la maturizare o judecată proprie”.
”Acesta este harul studentului, al cercetătorului, al cărturarului: să primească o privire amplă, care știe să meargă departe, care nu simplifică chestiunile, care nu se teme de întrebări, care învinge lenea intelectuală și, în acest fel, învinge și atrofia spirituală. Să ne aducem mereu aminte de acest lucru: spiritualitatea are nevoie de această privire la care studiul teologiei, filosofiei și al celorlalte discipline contribuie în mod special. Astăzi am devenit experți în detalii infinitezimale de realitate, dar suntem incapabili să avem din nou o viziune de ansamblu, o viziune care să țină împreună lucrurile prin intermediul unei semnificații mai mari și mai profunde; experiența creștină, în schimb, își dorește să ne învețe să vedem viața și realitatea cu o privire unitară, capabilă să îmbrățișeze întregul refuzând orice logică parțială”.
Pontiful a menționat apoi exemplul unor bărbați și femei precum Augustin, Toma, Tereza din Avila, Edith Stein și al multor altora ”care au știut să integreze cercetarea în viața lor și în drumul spiritual”, pentru ca, la rândul nostru, ”să ducem mai departe activitatea intelectuală și căutarea adevărului fără a le separa de viață. Este important să cultivăm această unitate pentru ca cele ce se întâmplă în sălile universitare și în mediile educative de orice nivel și grad să nu rămână un exercițiu intelectual abstract, dar să devină o realitate capabilă de a transforma viața, de a ne face să aprofundăm relația noastră cu Cristos, de a ne face să înțelegem mai bine misterul Bisericii și de a ne face mărturisitori îndrăzneți ai Evangheliei în societate”.
În mod sugestiv, la intențiile Rugăciunii credincioșilor, adunarea liturgică a înălțat rugăciuni pentru Biserică și pentru papa Leon, precum și pentru studenții și profesorii din instituțiile de învățământ universitar, cerând ca, ”lăsându-se conduși de iubire către Domnul, să fie coerenți cu cele pe care le contemplă la studiu și să le traducă în viață și slujire”. O rugăciune specială a fost înălțată, de asemenea, pentru comunitățile de primire a studenților pentru ca, ”fiind recunoscătoare pentru bogăția umană și spirituală a oaspeților, să aibă grijă, cu atenție, de toate dimensiunile creșterii lor și să trăiască frumusețea prieteniei”. Intențiile s-au încheiat cu rugăciunea papei Leon care a cerut Domnului să-i facă pe studenți și profesori ”ascultători atenți ai Cuvântului” său, ”căutători curajoși ai adevărului” și ”mărturisitori smeriți ai iubirii” sale.
