Mai întâi Algeria, țară care nu a fost până acum vizitată de un pontif, apoi trei țări care nu au mai văzut un Papă de vreo treizeci de ani încoace: Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială.
Leon al XIV-lea se pregătește să întreprindă o foarte lungă călătorie, cea în Africa, în perioada 13-23 aprilie: patru țări, unsprezece zile și vreo zece orașe, unde va vorbi în engleză, franceză, portugheză și spaniolă. Aflat la a treia călătorie apostolică, după Turcia, Liban și Principatul Monaco, pontiful de origine americană se va cufunda într-un mozaic de limbi, culturi și istorii, tradiții diferite și, în același timp, în realități complexe, marcate de violențe, fundamentalisme, de tragedia migrațiilor, dar caracterizate de entuziasmul noilor generații, de rolul de prim-plan al religiilor în privința păcii și de implicarea activă pentru a se ajunge la coexistența diferitelor confesiuni.
Cel care a prezentat imaginea de ansamblu a călătoriei apostolice în Africa, evidențiind nuanțele și punctele esențiale, în dimineața de joi, 9 aprilie a.c., a fost Matteo Bruni, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, în cadrul briefingului obișnuit cu jurnaliștii din presa internațională care îl vor însoți pe Papa Leon – direct sau indirect – în diferitele etape ale acestei vizite. Locuri, a spus Matteo Bruni, "pe care un Pontif nu le-a mai vizitat de mulți ani" și, în cazul Algeriei, "unde un Papă nu a mai fost vreodată".
Prima etapă a călătoriei apostolice în Africa este Algeria, o țară impregnată de mărturia și moștenirea sfântului Augustin, fondatorul ordinului călugăresc din care face parte Robert Francis Prevost. Însuși Papa Leon a anticipat această vizită în timpul zborului de întoarcere de la Beirut, când – la întrebările jurnaliștilor privind viitoarele călătorii – a dezvăluit că va merge în Africa, adăugând dorința de "a vizita locurile sfântului Augustin", dar și de a putea continua "dezbaterea despre dialog, despre construirea de punți între lumea creștină și lumea musulmană", pentru care episcopul de Hipona este o figură respectată. În trecut, Prevost a fost de mai multe ori la Alger și Annaba în calitate de superior general al augustinienilor. Acum se întoarce ca papă și pelerin "într-o țară a mărturiei creștine antice și moderne": nu doar sfântul Augustin, ci și creștinii din Africa de Nord în epoca romană, experiența lui Charles de Foucauld în deșertul din sudul țării, în mijlocul tuaregilor. Și, de asemenea, cei șapte călugări trapiști de la Notre Dame de l’Atlas, uciși în anii ’90, și ceilalți călugări din diferite ordine, în total 19, beatificați de Papa Francisc, în 2018. "O țară a marilor suferințe", a spus Matteo Bruni și, totodată, un loc "profund iubit", a cărui poziție geografică, între deșert și Marea Mediterană, pe care atât de mulți africani încearcă să o traverseze, va oferi ocazia de a aborda tema migrațiilor. De asemenea, oferă oportunitatea de a se adresa lumii islamice "și, poate, de a atinge câteva provocări comune", a subliniat directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun. El a adăugat că, în diferitele discursuri ale Suveranului Pontif, se va face referire și la "riscul exploatării resurselor de către alții, fie că sunt persoane sau organizații".
Din Algeria, Papa își va continua călătoria – caracterizată de deplasări, aproape zilnice, cu avionul sau cu elicopterul – în Camerun: "O Africă în miniatură prin varietatea și bogăția teritoriului, a resurselor și a tradițiilor, inclusiv lingvistice". Ioan Paul al II-lea vorbise acolo despre speranță, Benedict al XVI-lea despre reconciliere, dreptate și pace. Leone XIV-lea va găsi "o țară care trece prin încercări complexe din cauza coexistenței unor realități diferite", precum crizele din nord și sud-vest, din extremul nord, sau "otrava" fundamentalismelor, în special în rândul tinerilor. Dar în Camerun, Papa Leon va putea observa și eforturile religiilor în construirea păcii, va putea încuraja rolul guvernanților, al societății civile, al femeilor, și va putea, de asemenea, să aducă în atenția publică tema mediului și a dezvoltării umane integrale, ținând cont și de scrisoarea enciclică Laudato si’, de la publicarea căreia au trecut mai bine de zece ani.
Pacea, resursele umane și naturale, tineretul, rănile lăsate de corupție, exploatare și colonialism vor fi, în schimb, pilonii călătoriei în Angola, un teritoriu tânăr, la fel de tânăr ca și poporul său, a cărui "speranță" și "bucurie", a afirmat Matteo Bruni, fac ca această națiune din Africa de Sud să poată fi considerată astăzi "o adevărată resursă spirituală și o forță a schimbării". Da, există "tentația tristeții și a descurajării", dar în Angola prevalează mai presus de toate credința: "Este inima creștinismului african".
Călătoria apostolică se încheie în Guineea Ecuatorială. O altă realitate, cu alte situații și probleme. O zonă a continentului bogată în resurse minerale, zăcăminte și, mai ales, în umanitate, culturi și limbi, cu numeroase insule unde pescuitul este răspândit, cu numeroși creștini care susțin angajamentul Bisericii cu privire la "construirea unei culturi a păcii". În Guineea, tema culturii este, de asemenea, proeminentă, cu prezența universităților, dintre care unele sunt susținute de Biserica locală.
În delegația papală vor fi prezenți cardinalii Louis Antonio Tagle, pro-prefect al Departamentului pentru Evangelizare, și George Koovakad, prefect al Departamentului pentru Dialog Interreligios, precum și doi șefi emeriți din cadrul departamentelor vaticane – Peter Appiah Turkson și Robert Sarah – ambii africani. Va fi prezent și noul substitut pentru Afaceri Generale în cadrul Secretariatului de Stat, Paolo Rudelli, precum și câțiva augustinieni, dar numai în etapa din Algeria. Papa se va deplasa, adesea, într-o mașină decapotabilă în timpul diverselor celebrări. Nu există temeri privind securitatea, a spus directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. El a mai spus că nu sunt prevăzute măsuri speciale de securitate, cele obișnuite fiind considerate suficiente.
