"Sunt un fiu al Sfântului Augustin, augustinian". Astfel s-a prezentat lumii Leon al XIV-lea pe 8 mai 2025, din Loja Binecuvântării a Bazilicii "Sfântul Petru", dezvăluindu-şi identitatea spirituală.
Robert Francis Prevost este călugăr din Ordinul Sfântului Augustin, fiind membru din 2 septembrie 1978, ziua primelor sale voturi de sărăcie, castitate şi ascultare. Drumul său în urmarea lui Cristos a fost marcată de gândirea şi teologia episcopului de Hipona, un Părinte al Bisericii. Acest lucru a fost evident în primele sale cuvinte de acum un an, la scurt timp după ce a fost ales papă: "Cu voi sunt creştin şi pentru voi sunt episcop". Un citat din "mentorul" său (Discursul 340) care rezumă sentimentul său de apartenenţă la comunitatea credincioşilor, pe picior de egalitate cu ceilalţi, şi conştientizarea responsabilităţii sale de păstor, exprimată în prezent. "În acest sens, putem merge cu toţii împreună spre patria pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru noi", a îndemnat al 267-lea pontif, indicând cum să ne angajăm să "căutăm împreună cum să fim o Biserică misionară, o Biserică ce construieşte punţi şi dialog, mereu deschisă să primească... cu braţele deschise pe toţi, pe toţi cei care au nevoie de caritatea noastră, de prezenţa noastră, de dialogul nostru şi de iubirea noastră". Acest program rezumă întreaga angajare a lui Augustin pe parcursul celor peste treizeci de ani de slujire episcopală, timp în care s-a dedicat credincioşilor săi, a combătut ereziile fără a exclude dezbaterile teologice, s-a angajat întotdeauna în dialog cu toţi şi s-a îngrijit de cei săraci şi nevoiaşi. Iar Leon al XIV-lea este un papă profund augustinian, care, bazându-se pe experienţa şi învăţătura episcopului de Hipona, în căutarea sa de Dumnezeu, în dorinţa de a-l imita pe Cristos, în fraternitatea sa şi în slujirea Bisericii, trăieşte pe deplin carisma care distinge familia sa călugărească. Este profund ataşat de această comunitate, atât de mult încât nu a renunţat să petreacă timp cu confraţii săi. Într-adevăr, augustinienii au un puternic simţ al comunităţii şi, o trăsătură fundamentală, al împărtăşirii.
O legătură care reiese şi din tradiţiile şi cultele Ordinului Sfântului Augustin, pe care papa le-a menţinut. Nu este o coincidenţă faptul că, la două zile după alegerea sa ca papă, Leon al XIV-lea a vizitat Sanctuarul "Maica Bunului Sfat" din Genazzano, chiar lângă Roma, care timp de secole fusese încredinţat grijii pastorale a augustinienilor. Papa i-a cerut Mariei - o prezenţă maternă de-a lungul vieţii sale, "cu înţelepciunea sa şi exemplul iubirii sale pentru Fiul ei, care este întotdeauna centrul credinţei mele, calea, adevărul şi viaţa" - să-l însoţească în "noua sa misiune". Iar pe 20 noiembrie anul trecut, după întâlnirea cu episcopii italieni la Assisi, la încheierea celei de-a 81-a Adunări Generale a Conferinţei Episcopale, a vizitat Mănăstirea "Santa Chiara" din Montefalco, nu numai pentru a le vizita pe călugăriţele augustiniene pe care le întâlnise în anii 1980, când studia dreptul canonic la Roma, ci şi pentru a se ruga sfintei cunoscută sub numele de "a Crucii". Pontiful o simte aproape pentru că s-a născut în ziua Înălţării Sfintei Cruci şi a fost hirotonit diacon într-o parohie dedicată Clarei din Montefalco. Încă de la început, omiliile şi discursurile Papei au revenit la temele augustiniene ale interiorităţii, ale lui Cristos, inima mesajului Bisericii, ale prieteniei, dialogului şi unităţii. Această unitate este susţinută şi de mottoul - In Illo uno unum, preluat dintr-o predică a episcopului de Hipona - de pe stema papală. O altă influenţă augustiniană se regăseşte în emblema care rezumă experienţa convertirii sfântului numidian: inima care arde inflamată de săgeata Cuvântului.
Şi pe urmele Sfântului Augustin Leon al XIV-lea a făcut călătoria sa pastorală în Algeria între 13 şi 15 aprilie, convins că părintele Bisericii "este încă astăzi o figură de mare importanţă, deoarece scrierile sale, învăţătura sa, spiritualitatea sa, invitaţia sa de a-l căuta pe Dumnezeu şi de a căuta adevărul sunt elemente de care avem mare nevoie în timpul nostru", aşa cum le-a spus jurnaliştilor în timpul zborului de la Alger la Yaoundé, adăugând că viziunea sa oferă perspective "pentru căutarea unităţii între toate popoarele şi a respectului pentru toate popoarele, în pofida diferenţelor lor".
Şi în puţin peste o lună, papa va aduce un alt omagiu Sfântului Augustin, la Pavia, unde se află relicvele. Aici, pe 20 iunie, pontiful augustinian va uni în mod ideal cele două maluri ale Mediteranei, unindu-le cu acel pod de dialog început în Algeria, ţara lui Augustin.
Tiziana Campisi
(După L'Osservatore Romano, 7 mai 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
