Îndemnul – adresat tinerilor – de a fi noii sfinți pe care Europa și întreaga lume caută să îi descopere în ei s-a aflat în centrul omiliei Papei Leon din cadrul Sfintei Liturghii prezidată joi, 6 august, la bazilica "Santa Maria degli Angeli", din Assisi, în contextul vizitei pastorale prilejuită de evenimentul internațional "GO! Franciscan Youth Meeting", destinat tinerilor, cu desfășurare între 3 și 6 august.
Inspirându-se din tema întâlnirii, un îndemn – Go! (Mergeți) – Sfântul Părinte a spus: "Ei bine, dragi tineri, astăzi Europa și întreaga lume caută în voi noi sfinți: îndrăzniți să credeți în cuvântul Evangheliei, deveniți oameni cu libertatea lui Isus Cristos, îmbrățișați-o pe sora sărăcie! Titlul întâlnirii voastre – Go! – este o misiune, o trimitere pe drumuri pentru care nu avem hărți, pentru că acestea se deschid ascultând inima, ascultând de Spiritull Sfânt, urmându-L pe Cel Înviat acolo unde a vrut să ne preceadă."
"Haideți! Mergeți! – mai bine spus: să mergem! Let’s go!" – i-a îndemnat pontiful și, indicând destinația, le-a spus: "La marginea societății, acolo unde nedreptatea și aroganța câtorva încătușează demnitatea și visurile multora, ale prea multor fii și fiice ale lui Dumnezeu. Papa Francisc, inspirându-se din figura 'Sărăcuțului' din Assisi, ne-a avertizat împotriva 'ispitei de a fi creștini păstrând o distanță prudentă față de rănile Domnului. Isus vrea ca noi să atingem mizeria umană, să atingem trupul suferind al celorlalți. El așteaptă ca noi să renunțăm la căutarea acelor refugii personale sau comunitare care ne permit să ne menținem la distanță de miezul dramei umane' (Papa Francisc, Evangelii gaudium, 270)".
Amintind că Assisi este "un oraș spre care se îndreaptă de secole mulți pelerini", Sfântul Părinte a spus: "... aici totul ne șoptește că viața noastră poate să-și schimbe forma, să răspândească lumină, să vindece lumea. Aici a început transfigurarea lui Francisc, a Clarei și apoi a mii de alți tineri: ei au primit Evanghelia sine glossa (n.n. fără note explicative sau interpretări suplimentare) – noi am spune: fără compromisuri – și viața lui Isus a reînceput în ei."
"Am venit aici" – a continuat – "pentru a înțelege încotro se îndreaptă istoria și încotro ne îndreptăm noi. În Evanghelie vedem că se poate găsi un sens, se poate zări o cale. Asemenea lui Petru, Iacob și Ioan, suntem duși puțin deoparte, iar Isus este cu noi. Ceea ce contează este prezența Lui. Pe munte, apostolii îl privesc pe Isus, care se îndreaptă spre propriul său viitor. În legătură cu acest aspect, între ei fusese o neînțelegere. Cu șase zile înainte, Petru îl mustrase pe Învățător pentru că vorbea deschis despre cruce (cf. Mt 16, 21-26): se aștepta la glorie pentru Mesia, și poate chiar și pentru el însuși, fără a ține seama de rezistențe și riscuri, dar mai ales fără a se întreba ce este gloria. Acum, în transfigurarea lui Isus, Dumnezeu Însuși Se revelează în slava Sa, care are aspectul unui nor care protejează și învăluie. El Îl arată pe Fiul și ne invită să-L ascultăm. Calea vieții se descoperă urmându-L împreună. Frumusețea Sa capătă un aspect nou, o intensitate fără precedent, atât de mult încât Petru ar dori să oprească timpul și să prelungească acea viziune. Cu generozitate, se oferă să construiască trei colibe, ca și cum ar vrea să vadă continuând conversația dintre Isus, Moise și Ilie. În acea conversație, însă, trebuie să intrăm. Nu putem rămâne doar spectatori. Suntem, de fapt, chemați să citim Scripturile împreună cu Învățătorul, să interpretăm timpul nostru și să luăm decizii, urmând calea Lui. Suntem aici pentru a învinge resemnarea și frica, pentru a risipi îndoielile care ne țin pe loc și pe noi, așa cum îi țineau pe apostoli. Isus ne cheamă să dialogăm cu istoria Sa, pentru a scrie noi pagini de istorie."
Cu referire la solemnitatea Schimbarea la Față, celebrată în data de 6 august, pontiful a definit-o "un mister al luminii care ne ajută să aprofundăm întâlnirea noastră, atât de plină de bucurie, dar și plină de întrebări despre prezent și viitor". "În relatarea evanghelică" – a explicat – "găsim contrastul dintre lumină și umbră, tăcere și cuvinte, uimire și neînțelegere. În timp ce ascultăm că 'fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina' (Mt 17,2), ne gândim la dimineața de Paște, când un înger al Domnului a dat la o parte piatra care închidea mormântul și a adus vestea învierii. 'Aspectul său era ca un fulger, iar veșmântul său era alb ca zăpada' (Mt 28,3). Este lumina unei noi zile, spre care suntem îndreptați, în timp ce în jurul nostru, și uneori în noi înșine, este încă întuneric. Vedem zorii acesteia în sfinții canonizați, precum Sfântul Francisc și Sfânta Clara, și într-o multitudine de frați și surori care răspund la rău cu bine. Nu suntem singuri! În aceste zile ați trăit această experiență: v-ați întâlnit și v-ați ascultat unii pe alții, trecând de la zgomotul vocilor care se suprapun și se contrazic la arta conversației. Astăzi îl contemplăm pe Isus care se transfigurează tocmai în conversația cu Tatăl, cu cei care l-au precedat, Moise și Ilie, și cu contemporanii săi, ucenicii."
Reliefând rolul Bisericii de a ne conduce "în această dinamică a ascultării și a deciziei, în care să înțelegem pentru cine să trăim și cum să trăim", Papa Leon a precizat: "Este comunitatea în care învățăm să distingem vocea lui Dumnezeu, care nu coincide niciodată pur și simplu cu opiniile noastre, și să îndrăznim acea ascultare față de Spiritul Sfânt care i-a făcut îndrăzneți și creativi pe toți cei care au acceptat să-L urmeze pe Isus...".
Oprindu-se asupra spiritualității franciscane, în cadrul căreia au fost formați tinerii participanți la evenimentul "GO! Franciscan Youth Meeting", pontiful a observat că "se numără printre cele mai atente la refacerea relațiilor fundamentale cu Dumnezeu și cu toate creaturile Sale: o armonie pe care trebuie să o păstrăm și să o cultivăm, astăzi mai mult ca oricând".
"În acest sens" – a continuat – "la începutul primei mele enciclice am sugerat că Fiecare generație primește ca moștenire sarcina de a da formă propriului său timp: de a face istoria să se maturizeze ca un loc în care demnitatea fiecărei persoane să fie păzită, dreptatea promovată și fraternitatea făcută posibilă. Dar asupra fiecărei epoci planează riscul de a construi o lume inumană și mai nedreaptă. Acolo unde umanitatea riscă să-și piardă propria identitate, noi, creștinii, ne ridicăm privirea spre Dumnezeu care s-a făcut trup, știind că «numai în misterul Cuvântului întrupat găsește adevărata lumină misterul omului. Această magnifică umanitate în Isus Cristos devine Calea, Adevărul și Viața, deschizând pentru fiecare dintre noi calea spre creșterea către plenitudine. (Magnifica humanitas, 1).
Reflectând asupra motivului pentru care Sfântul Francisc, la opt sute de ani de la moartea sa, ne atrage încă, pontiful a observat că acesta "constă în magnifica sa umanitate care l-a determinat să abandoneze căile deja trasate, pentru a deschide una nouă, mai în concordanță cu calea lui Isus. Chiar și într-un oraș creștin de secole, precum Assisi, acest lucru a părut revoluționar". "Alegerea Clarei s-a dovedit și mai impresionantă: o tânără care voia să fie ca Francisc, care voia să trăiască, ca femeie, liberă ca acei frați! (Audiența jubiliară, 4 octombrie 2025). Aceasta este energia creștinismului, cea a începuturilor sale și a multiplelor sale noi porniri" – a evidențiat pontiful.
Papa Leon s-a oprit și asupra posibilității de a nu fi înțeleși, "chiar și de cei din familie, așa cum s-a întâmplat cu Sfântul Francisc". "Și totuși" – a continuat – "a ne sustrage de la cultura puterii și a dărâma zidurile care îi separă pe oameni nu înseamnă niciodată a trăda familia, orașul, tradiția, ci a le elibera de fantomele lor, de dușmanii inventați din frică și ignoranță, de violența cu care s-ar dori să se impună propria ordine măruntă asupra unei realități care ne depășește din toate părțile. A avea încredere în Dumnezeu înseamnă a redescoperi, precum Francisc și Clara, o lume de frați și surori pe care să-i prețuim și să-i slujim, nu pe care să-i exploatăm și să-i dominăm. Nu o lume pe care să o apărăm, ci pe care să o îmbrățișăm."
La finalul omiliei Sfintei Liturghii prezidată joi, 6 august, în bazilica "Santa Maria degli Angeli", din Assisi, Sfântul Părinte le-a adresat tinerilor îndemnul:
"Dedicați-vă, dragi tineri, civilizației iubirii, ale cărei germeni i-ați întâlnit în numeroase exemple de generozitate, și care transfigurează – după chipul lui Cristos – nenumărați artizani ai păcii, angajați și astăzi să slujească viața în cele mai tragice scenarii ale morții. Uniți cele mai bune energii ale magnificei voastre umanități – studiile, competențele, munca, prietenii, iubirea, rugăciunea – actualizând în moduri diferite viziunea lui Francisc. Îmi imaginez că vă este dragă rugăciunea care i se atribuie adesea, un text din secolul trecut:
Doamne, fă din mine un instrument al păcii Tale:
unde este ură, să aduc iubire,
unde este jignire, să aduc iertare,
unde este discordie, să duc unitate,
unde este eroare, să duc adevăr,
unde este îndoială, să duc credință,
unde este disperare, să duc speranță,
unde este întuneric, să duc lumină,
unde este tristețe, să duc bucurie."
"Iată unde să mergem! Go! (Mergi!) Dar iată mai ales cum să mergeți", a mai spus pontiful, înainte de a continua rugăciunea atribuită adesea "Sărăcuțului" din Assisi, deși textul este din secolul trecutș:
"Doamne, fă ca eu să nu caut în primul rând
să fiu mângâiat, cât mai ales să mângâi,
să fiu înțeles, cât mai ales să înțeleg,
să fiu iubit, cât mai ales să iubesc,
căci în a dărui se primește,
în a te uita te regăsești pe tine însuți,
în a ierta ești iertat,
în a muri renaști la viața veșnică. "
"Dragi prieteni" – a spus în încheiere Sfântul Părinte – "fie ca aceste zile petrecute la Assisi să rămână întipărite în memoria voastră, iar întoarcerea acasă, în diferitele țări ale Europei spre care vă veți îndrepta, să fie asemenea coborârii lui Petru, Iacob și Ioan de pe muntele înalt al Transfigurării. O întoarcere plină de reflecție, deschisă spre viitor, dedicată lui Isus Cristos. El are încredere în voi, se bazează pe voi, rămâne întotdeauna alături de voi."
