Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 3
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

7 septembrie 1867: moare Alexandru Sterca-Șuluțiu

 
7 septembrie 1867: moare Alexandru Sterca-Șuluțiu
  • 07 Sep 2016
  • 1451

Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș, (n. 15 februarie 1794, Abrud - d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost un mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Esztergom și a devenit provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).

Originea și studiile

A provenit dintr-o familie nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj.

Cariera ecleziastică

În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Pe 6 decembrie 1853, papa Pius al IX-lea a scos episcopia de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act episcopul Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit. Pe 28 octombrie 1855 a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată la Blaj în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.

Episcopul a primit multe distincții și titluri, între altele:

    Crucea de Cavaler al ordinului imperial Franz Joseph, 1850
    Comandor al Ordinului Imperial Leopold, 1851
    Prelat al Sfinției Sale, Papa Pius al IX-lea, 1855
    Asistent la tronul pontifical și Conte de Roma, 1855
    Consilier secret imperial, 1856
    Ordinul imperial austriac al Coroanei de Fier de clasa 1-a, 1860

Știri din aceeași categorie