Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


8 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Vecernia și Utrenia Sărbătorii Sfinților Trei mari Dascăli ai lumii și Ierarhi

 
Vecernia și Utrenia Sărbătorii Sfinților Trei mari Dascăli ai lumii și Ierarhi
  • 30 Ian 2017
  • 843

Sărbătoarea Sfinților Trei mari Dascăli ai lumii și Ierarhi

Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu și

Ioan Gură de Aur,

Luni, 30 ianuarie 2017.

(Toate ale sărbătorii; Ap Evrei 13,7-16; Ev Matei 5,14-19)

 

Vecernia cea Mare

 

După obișnuitul început, pe versul 4, propriu-zis.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la versul rugăciunii mele, când strig către Tine (Ps 140,1), auzi-mă, Doamne!

Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta. Ridicarea mâinilor mele, ardere de seară (Ps 140,2). Auzi-mă, Doamne!

 

Se pun Stihirile pe 8, pe versul 4 propriu-zis..

Stih: Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu! (Ps 129,1).

Stih: Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele (Ps 129,2).

Pe organele harului, alăutele Spiritului, trâmbițele binevestitoare ale propovăduirii, tunetele cele înfricoșătoare și vrednice de auzit, care de sus au glăsuit și mărirea lui Dumnezeu au făcut-o cunoscută până la margini, pe cei trei propovăduitori ai Sfintei Treimi, pe Ioan împreună cu Vasile și cu Grigorie, după vrednicie să-i cinstim.

 

Stih:  De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea (Ps 129,3-4).

Stih: Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu cuvântul Tău, sperat-a sufletul meu în Domnul (Ps 129,5-6a).

Apărătorii Treimii, păzitorii dreptei credințe, cei trei apostoli de după cei doisprezece, râurile cele din Eden, ce izvorăsc apă vie și fața pământului o adapă cu dumnezeiești revărsări de viață, stihiile cele mari care au întemeiat credința ca și pe o făptură, după datorie, să fie cinstiți.

 

Stih: Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască Israel în Domnul (Ps 129,6b).

Stih: Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El; şi El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui (Ps 129,7-8).

Nu sunt graiuri și nici cuvinte rostite, ale căror glasuri să nu se audă; că în tot pământul și pe mare a străbătut vestirea dumnezeieștilor și înțelepților învățători ai făpturii. Pentru aceasta în dumnezeieștile lor legături se adună toate marginile lumii și se unesc într-un singur tot al Dreptei Credințe.

 

Stih: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L toate popoarele! (Ps 116,1).

Stih: Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac (Ps 116,2).

Pe organele Spiritului, pe trâmbițele adevărului, pe ritorii Cuvântului, să-i lăudăm cu glasuri de cântări noi, cei ce urmăm învățăturile lor; și să-i rugăm, ca pe cei ce au îndrăzneală către Domnul, să ceară lumii pace statornică, pururi fiitoare și nouă tuturor iertare.

 

Mărire…, vers 6.

Pe trâmbițele cele tainice ale Spiritului, pe purtătorii de Dumnezeu părinți, astăzi să-i lăudăm; căci ei au cântat în mijlocul Bisericii cântare teologică bine alcătuită Treimii celei de o Ființă și o Dumnezeire; pe surpătorii lui Arie și apărătorii dreptcredincioșilor, care se roagă totdeauna Domnului să mântuiască sufletele noastre.

 

Şi acum…, a Născătoarei, același vers.

Cine nu te va ferici pe tine, preasfântă Fecioară? Sau cine nu va lăuda preacurată nașterea ta? Că Cel ce a strălucit fără de ani din Tatăl, Fiul Unul-Născut, Același din tine, cea fără de prihană, a ieșit în chip de negrăit întrupându-Se: din fire Dumnezeu fiind și cu firea om făcându-Se pentru noi; nu despărțit în două fețe, ci în două firi neamestecate, fiind cunoscut. Pe Acela roagă-L, curată, cu totul fericită, să mântuiască sufletele noastre.

 

Prohimenul şi stihul zilei, vers 8.

Iată acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii Domnului.

Stih: Care stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.

Iată acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii Domnului.

 

Urmează cele 3 paremii.

Prima paremie.

Din Deuteronom (1,8-11 și 15-17),  citire.

Zis-a Moise către fiii lui Israel:

Iată, Eu vă dau pământul acesta; mergeţi şi vă luaţi de moştenire pământul pe care Domnul a făgăduit cu jurământ să-l dea părinţilor voştri, lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov, lor şi urmaşilor lor.

În vremea aceea v-am zis: Nu vă mai pot povăţui singur;

Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi iată acum sunteţi mulţi la număr, ca stelele cerului.

Domnul Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult decât sunteţi acum şi să vă binecuvânteze, cum v-a făgăduit El!

Cum dar voi purta singur greutăţile voastre şi sarcinile voastre şi neînţelegerile dintre voi?

Şi am luat dintre voi bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi încercaţi, şi i-am pus povăţuitori peste voi: căpetenii peste mii, peste sute, peste cincizeci, peste zeci şi judecători peste seminţiile voastre.

În vremea aceea, am dat poruncă judecătorilor voştri şi am zis: Să ascultaţi pe fraţii voştri şi să judecaţi drept pricina ce ar avea un om atât cu fratele lui, cât şi cu cel străin.

Să nu părtiniţi la judecată, ci să ascultaţi şi pe cel mare şi pe cel mic. Să nu vă sfiiţi de la faţa omului, că judecata este a lui Dumnezeu. Iar pricina care va fi grea pentru voi să o aduceţi la mine şi o voi asculta eu.

 

 Parimia 2.

Din Deuteronom (10,14-18 și 20-21), citire.

Zis-a Moise către fiii lui Israel:

Iată, al Domnului Dumnezeului tău este cerul şi cerurile cerurilor, pământul şi toate cele de pe el.

Dar numai pe părinţii tăi i-a primit Domnul şi i-a iubit şi v-a ales pe voi, sămânţa lor de după ei, din toate popoarele, cum vedeţi astăzi.

Deci să tăiaţi împrejur inima voastră şi de acum înainte să nu mai fiţi tari la cerbice;

Că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor, Dumnezeu mare şi puternic şi minunat, Care nu caută la faţă, nici nu ia mită;

Care face dreptate orfanului şi văduvei şi iubeşte pe pribeag şi-i dă pâine şi hrană.

De Domnul Dumnezeul tău să te temi, numai Lui să-I slujeşti, de El să te lipeşti şi cu numele Lui să te juri.

El este lauda ta şi El este Dumnezeul tău, Cel ce a făcut cu tine acele lucruri mari şi înfricoşătoare pe care le-au văzut ochii tăi. 

 

Parimia 3.

Din Înțelepciunea lui Solomon (3,1-9), citire.

Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele.

În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire.

Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace.

Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire.

Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El.

Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit.

Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi.

Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare şi Domnul va împărăţi întru ei, în veci.

Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşi vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor Lui.

   

 

Dacă se face Litie.

Stihira, pe vers 2, propriu-zis.

Veniți slujitorii cereștii Treimi să lăudăm treimea cea pământească a dumnezeieștilor ierarhi: pe Grigorie cel supranumit cu numele teologiei; pe Vasile, cel ce poartă numele împărăției și pe Ioan, cel cu numele cu adevărat plin de har; adâncurile înțelepciunii Spiritului, apele oceanului, izvoarele cele pururi țâșnitoare, apa cea vie curgătoare; pe mărgăritarele cele străvezii, pe luminătorii cei pământești; pe cârmacii Bisericii, pe pomii cei cu roade preafrumoase; pe iconomii harului, pe gura Hristosului meu și pe apărătorii Treimii, care de Ea fără mijlocire sunt acoperiți de lumină și se roagă neîncetat pentru sufletele noastre.

Pe cărbunii cei aprinși de la Focul cel neapropiat, cu credință să-i lăudăm, cei ce ne-am luminat printr-înșii. Că aceștia din unirea cu El aprinzându-se, luminătorii lumii s-au făcut și putere de viață săracilor s-au arătat propovăduind pe Tatăl și pe Fiul și pe Spiritul Sfânt, cu cucernicie. Către care și noi să zicem: Bucură-te de Dumnezeu înțelepțită treime a Treimii.

Stihira pe vers 6.

Praștia lui David cea întreit împletită, funia cea de mătase roșie a lui Solomon, biciul cel împletit al Cuvântului: pe înțelepții ierarhi, pe marele Vasile, dumnezeiescul Grigorie și Ioan Gură de Aur, cu credință să-i lăudăm. Că surpând pe Goliatul cel duhovnicesc, cu Piatra cea din capul unghiului au adus credința întru unire, îngrădind-o cu sângele cel roșu al lui Hristos, departe i-au alungat, prin cuvintele lor; și până acum credința o întăresc și se roagă Domnului să mântuiască sufletele noastre.

Stihira pe vers 8.

Arătatu-s-a harul lui Dumnezeu tuturor oamenilor, învățându-ne pe noi, prin marii Dascăli, să ne împodobim obiceiurile; și deprinderile mai bune să le facem și cu raza cunoașterii de Dumnezeu mintea să ne luminăm. Pentru aceasta strigăm: Treime Sfântă, Stăpâna tuturor, pentru rugăciunile celor trei păstori ai Tăi, turma Ta aceasta în pace păzește-o, adăpostită și fără de întristare, și o mântuiește ca un iubitor de oameni.

Stihira pe vers 6.

Treime Sfântă și închinată, mărire înțeleptei Tale orânduiri! Că trei mari luminători ai dăruit oamenilor dintre oameni pe care îi luminează cu lumina cunoștinței Tale și cărora le dai strălucire cu raza mântuitoare a cinstitelor Tale voiri. Prin aceștia lumea îmbogățindu-se cu lumina cunoștinței, cu a Ta mărire se luminează și la fericita împărăție a Ta se îndreaptă, fiind îndrumați și noi să ascultăm de învățăturile lor cele dumnezeiești. Tu și rugăciunile lor cele pentru noi le ascultă, ca un Dumnezeu preaîndurat și mântuiește sufletele noastre, ca un iubitor de oameni.

Mărire..., vers 6.

Pe ierarhii lui Hristos și lauda părinților, pe turnurile credinței, pe dascălii credincioșilor și păzitorii, adunându-ne, iubitorilor de sărbătoare, cu cântări de laudă să-i lăudăm, zicând: Bucură-te luminătorul Bisericii, Vasile înțelepte și stâlpule cel neclintit. Bucur-te minte cerească, preamare arhiereule, teologule Grigorie. Bucură-te grăitorule în cuvinte de aur, Ioan cel cu totul de aur, propovăduitorul înflăcărat al pocăinței. Ci o, părinți de trei ori fericiți, nu încetați a vă ruga pururi lui Hristos pentru cei ce săvârșesc cu credință și cu dragoste preasfințita și dumnezeiasca voastră pomenire.

Și acum..., a. Născătoarei, același vers.

Pe ceea ce este podoaba fecioarelor și bucuria îngerilor, pe singura de Dumnezeu Născătoare și îngrădirea cea de nezdruncinat a credincioșilor, adunându-ne, iubitorilor de sărbătoare cu cântări de laudă să a lăudăm, zicând: Bucură-te Fecioară-Maică fără de prihană, sfeșnic de aur strălucitor și ușă cerească. Bucură-te cort al sfințeniei, care ai încăput pe Dumnezeu în pântecele tău preacurat. Bucură-te ceea ce ești fără de asemănare mai presus decât toate cetele cerești. Pentru aceasta, Maică fără de bărbat, stăpână, nu înceta a păzi pe robii tăi, pe cei ce te laudă pe tine pururi cu credință și cu dragoste și se închină nașterii tale celei mai presus de fire.

 

Urmează Ectenia specială a Litiei, din Liturghier.

 

Stihirile Stihoavnei.

Tropar vers 5.

Bucură-te treimea ierarhilor, turnurile cele mari ale Bisericii, stâlpii dreptei cinstiri de Dumnezeu, întărirea credincioșilor, căderea ereticilor; cei ce ați păscut pe poporul lui Hristos cu dumnezeiești dogme și l-ați crescut cu multe feluri de fapte bune; propovăduitorii cei luminați ai harului, care ați pus așezăminte de lege plinirii lui Hristos; îndreptătorii la cele de sus, cei ce sunteți intrările raiului; pe Hristos rugați-L să trimită sufletelor noastre mare milă.

 

Stih:  Lăuda-se-vor cuvioșii întru mărire și se vor bucura întru așternuturile lor.

Bucură-te treime a ierarhilor, îngeri pământești în cer umblători; mântuirea lumii, bucuria oamenilor și dascălii lumii; apărătorii Cuvântului, vindecători prea-iscusiți ai bolilor sufletești și trupești; râurile Spiritului cele pururi curgătoare, care ați adăpat cu cuvinte toată fața pământului; de Dumnezeu cuvântătorilor, treptelor, dumnezeieștilor graiuri de aur; pe Hristos rugați-L să trimită sufletelor noastre mare milă.

 

Stih: Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura.

Bucură-te treime a ierarhilor, soarele clerului celui de pe pământ; raze și văpăi din Lumina cea de trei ori mai strălucitoare decât soarele; vederea celor acoperiți de întuneric, florile cele cu bun miros, mai frumoase decât ale raiului: Teologule, înțelepte Vasile și Gură de Aur, vasele Spiritului; tăblițele cele scrise de mâna lui Dumnezeu, sâni ce izvorâți laptele mântuirii, podoaba înțelepciunii; pe Hristos rugați-L să dea sufletelor noastre mare milă.

 

Mărire…, vers 5.

Să trâmbițăm cu trâmbiță de cântări; să ne bucurăm de sărbătoare și să salutăm bucurându-ne, cu toată obștea, la sărbătoarea dascălilor noștri. Conducătorii pământești să alerge împreună și pe ierarhi să-i laude cu cântări, ca pe cei ce ai izvorât trei râuri preamari de dogme ale Spiritului, cu unde frumoase și pururi vii. Pe păstorii și învățătorii, pe cei trei îndrumători întru cele sfinte ale Sfintei Treimi, adunându-ne să-i lăudăm: filosofii, pe cei înțelepți; preoții, pe păstorii; păcătoșii, pe ocârmuitorii; săracii, pe îmbogățitorii; cei din necazuri, pe mângâietorii; călătorii, pe însoțitorii în călătorie; cei ce sunt pe mare, pe ocârmuitorii. Și toți cei ce pretutindeni întâmpinăm cu căldură pe dumnezeieștii ierarhi, lăudându-i, așa să grăim: preasfințiți învățători, sârguiți de scoateți pe credincioși din smintelile lumii și ne scăpați pe noi din chinurile cele de veci.

 

Şi acum…, a Născătoarei, acelaşi vers.

Să trâmbițăm cu trâmbiță de cântări; că privind de sus împărăteasa a toate, Maica-Fecioară, cu binecuvântări încununează pe cei ce o laudă pe ea. Cârmuitorii pământești să alerge împreună și pe împărăteasa, ceea ce a născut pe Împăratul, Cel ce pe cei stăpâniți de moarte mai înainte a binevoit a-i elibera cu iubirea de oameni, să o laude cu cântări. Păstorii și învățătorii, adunându-ne, să lăudăm pe Preacurata Maică a Păstorului celui bun; pe sfeșnicul cel cu raze de aur, norul cel de lumină purtător; pe cea mai presus decât heruvimii; sicriul cel însuflețit, scaunul Stăpânului cel în chipul focului; pe năstrapa de aur cea de mană primitoare, pe tăblița Cuvântului cea purtătoare de viață; pe adăpostitoarea tuturor creștinilor cu cântări dumnezeiești lăudând-o, așa să grăim: Cămară a Cuvântului, învrednicește-ne pe noi, cei smeriți, de împărăția cerurilor; că nimic nu este cu neputință mijlocirii tale.

 

La tropare.

Troparul Sfinților, vers 4.

Ca cei ce ați fost la obicei întocmai cu Apostolii și lumii învățători, rugați-vă Stăpânului tuturor să dăruiască pace lumii și sufletelor noastre mare milă.

 

Mărire..., Și acum..., al Născătoarei, același vers.

Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat. Dumnezeu întrupându-Se întru unire neamestecată și crucea de bunăvoie pentru noi primind; prin care, înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

 

Preotul face Încheierea.

Cântăreții: Amin.

 

 

 

Utrenia

 

 

Îndată cântăreții încep să cânte pe melodia troparului versului  4:

Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă (Ps 117,27a); binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului (Ps 117,26a) (de trei ori).

 

Troparele cu care am încheiat vecernia

Troparul Sfinților, vers 4.

Ca cei ce ați fost la obicei întocmai cu Apostolii și lumii învățători, rugați-vă Stăpânului tuturor să dăruiască pace lumii și sufletelor noastre mare milă.

 

Mărire..., Și acum..., al Născătoarei, același vers.

Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat. Dumnezeu întrupându-Se întru unire neamestecată și crucea de bunăvoie pentru noi primind; prin care, înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

 

După Ectenia mică, prima serie de Sedelne, antifon vers 4.

Luminători preastrăluciți ai Bisericii lui Hristos lumea ați luminat cu învățăturile voastre ; părinți înțelepțiți de Dumnezeu, topind eresurile ați stins rădăcinile cele în chipul văpăii ale tuturor hulitorilor celor răi. Pentru aceasta, ca niște ierarhi ai lui Hristos, rugați-vă să ne mântuiască pe noi.

Mărire…, Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.

Fecioară prealăudată, Maica lui Hristos Dumnezeu, Marie, dumnezeiască mireasă, care nu ști de nuntă, tu ești sprijinitoarea credincioșilor. Mântuiește de toată primejdia și de toată suferința, stăpână, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce cu credință și cu dragoste aleargă la acoperământul tău, ceea ce singură ești dumnezeiască mireasă.

 

Apoi, după a doua Ectenie mică,  a doua serie de Sedelne, antifon vers 4.

În grădina Scripturilor, ca niște albine zburând, voi, înțelepților, ați cules precum trebuie din florile cele mai alese mierea învățăturilor voastre; și împreună ați pus-o înaintea tuturor credincioșilor, spre îndulcirea lor. Pentru aceasta, tot cel ce se îndulcește cu veselie strigă: Fiți alături iarăși, și după moarte, de cei ce vă laudă pe voi, fericiților.

Mărire…,  Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu, același vers.

De întreitele valuri ale patimilor fiind învăluit eu, nepriceputul, te chem preacurată pe tine, cu căldură: Ceea ce ai născut Adâncul milei nu mă trece cu vederea pe mine, ticălosul, ca să pier; că afară de tine altă nădejde nu am. Deci să nu mă arăt vrăjmașilor bucuriei și râs eu, cel ce nădăjduiesc spre tine; pentru că poți câte voiești, ca ceea ce ești Maica Dumnezeului tuturor.

 

Îndată se cântă Polieleul.

Psalmul 134, pe antifonul versului 4: 

Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul, Aliluia! 

Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru. 

Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; cântaţi numele Lui, că este bun. 

Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel spre moştenire Lui. 

Că eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii. 

Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile. 

A ridicat nori de la marginea pământului; fulgerele spre ploaie le-a făcut; El scoate vânturile din vistieriile Sale. 

El a bătut pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om până la dobitoc. 

Trimis-a semne şi minuni în mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi tuturor robilor lui. 

El a bătut neamuri multe şi a ucis împăraţi puternici: 

Pe Sihon împăratul Amoreilor şi pe Og împăratul Vasanului şi toate stăpânirile Canaanului. 

Şi a dat pământul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său. 

Doamne, numele Tău este în veac şi, pomenirea Ta în neam şi în neam. 

Că va judeca Domnul pe poporul Său şi de slugile Sale se va milostivi. 

Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti. 

Gură au şi nu vor grăi, ochi au şi nu vor vedea. 

Urechi au şi nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor. 

Asemenea lor să fie toţi cei care ii fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei. 

Casa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul; 

Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul; cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul. 

Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim, Aliluia!

 

Psalmul 135, pe antifonul versului 8: 

Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui. 

Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui. 

Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui. 

Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a întărit pământul pe ape, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui. 

Soarele, spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui. 

Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, că în veac este mila Lui. 

Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui. 

Cu mână tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a despărţit Marea Roşie în două; că în veac este mila Lui. 

Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui. 

Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustiu, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui. 

Cel ce a omorât împăraţi tari, că în veac este mila Lui. 

Pe Sihon împăratul Amoreilor, că în veac este mila Lui. 

Şi pe Og împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui. 

Şi le-a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui. 

Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui. 

Că în smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac este mila Lui. 

Şi ne-a mântuit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui. 

Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui. 

Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui. 

 

După Polieleu se cântă, pe melodie proprie Psalmii aleși și Pripelele.

Stih 1: Auziți acestea toate popoarele. Ascultați toți cei ce locuiți în lume (Ps 48,1).

Pripeală: Veniți să lăudăm pe Vasile, pe Grigorie și pe Ioan cel cu gura de aur, zicând : Pe apărătorii Treimii.

(Această pripeală se repetă după fiecare stih).

Stih 2: Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere (Ps 48,3).

Stih 3: Doamne, iubit-am bunăcuviința casei Tale și locul sălășluirii măririi Tale (Ps 25,8).

Stih 4: Gura dreptului grăiește înțelepciune și limba lui rostește dreptate (Ps 36,30).

Stih 5: Întru pomenire veșnică va fi dreptul, de auzul rău nu se va teme (Ps 111,6).

Stih 6: Fericiți sunt cei ce locuiesc în casa Ta, în vecii vecilor Te vor lăuda (Ps 83,5).

Mărire…, a Treimii.

Mărire Ție, Treime Sfântă, Părinte, Cuvinte şi Spirite Sfinte, zicând: Mărire Ție, Dumnezeule.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu

Bucură-te, ceea ce eşti cu dar dăruită, Marie, Domnul este cu tine, zicând: Și prin tine cu noi.

Aliluia, Aliluia, Aliluia. Mărire Ție, Dumnezeule.

 

În timpul cântării Polieleului și a Pripelelor, preotul cădește altarul și toată biserica.

Urmează Ectenia mică, cu Exclamațiunea:  Că s-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 

După Ectenia mică,  Sedealna Polieleului, vers 4.

Învățătorii cei înțelepți ai lumii, care au preamărit pe Dumnezeu pe pământ, cu fapte și cu cuvinte, să fie măriți de noi, ca unii ce sunt solitori ai mântuirii noastre.

 

Mărire..., 

Sărbătorește astăzi Biserica cinstită pomenirea celor trei învățători. Că aceștia au întărit Biserica cu dumnezeieștile lor învățături.

 

Și acum...., a Născătoarei.

Ceea ce ești apărătoarea nebiruită a celor necăjiți și sprijinitoarea celor ce nădăjduiesc spre tine, mântuiește-ne din nevoi; că tu ești apărătoarea tuturor.

 

Apoi, se cântă prima serie a antifonului, vers 4.

Din tinereţile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuţi mă sprijineşte, Mântuitorul meu, şi mă mântuieşte.

Cei ce urâţi Sionul, ruşinați veţi fi de Domnul; că precum iarba, de foc veţi fi uscaţi.

Mărire…,

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază şi prin curăţie se înalţă; luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfinţenie de taină.

Şi acum…,

Prin Spiritul Sfânt izvorăsc râurile darului, care adapă toată făptura, spre rodire de viaţă.

 

După prima serie a antifonului, vers 4, prohimenul, vers 4.

Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura.

Stih:  Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere.

Preoții Tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate și cuvioșii Tăi se vor bucura.

 

Din Sfânta Evanghelie după Ioan (10,9-16).

Zis-a Domnul: Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla.

Furul nu vine decât ca să fure şi să junghie şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă.

Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale.

Iar cel plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le risipeşte.

Dar cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu are grijă de oi.

Eu sunt păstorul cel bun şi cunosc pe ale Mele şi ale Mele Mă cunosc pe Mine.

Precum Mă cunoaşte Tatăl şi Eu cunosc pe Tatăl. Şi sufletul Îmi pun pentru oi.

Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, şi vor auzi glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor.

 

 După Psalmul 50,

Mărire…, versul 2, propriu-zis.

Pentru rugăciunile ierarhilor Tăi, Îndurate, curățește mulțimea păcatelor noastre.

Și acum…,

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Îndurate, curățește mulțimea păcatelor noastre.

 

Apoi, pe versul 6, propriu-zis :

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre (cf Ps 50,1-2).

Stihira: Vărsatu-s-a harul pe buzele voastre, cuvioșilor părinți ; și ați fost păstori ai Bisericii lui Hristos, învățând oile cele cuvântătoare să creadă în Treimea cea deoființă, întru o Dumnezeire.

 

Urmează cântarea Canonului.(Catavasiile Intampinării)

Catavasia I

Pământul cel din adâncul mării uscat l-a trecut oarecând soarele; căci ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile, trecând poporul marea pedestru şi plăcut lui Dumnezeu cântând: Să cântăm Domnului, căci cu mărire s-a preamărit.

Catavasia III

Întărirea celor ce nădăjduiesc întru Tine, întăreşte, Doamne, Biserica Ta, pe care ai câștigat-o cu scump sângele Tău.

 

După Ectenia mică, Sedealna sfântului, antifon vers 8.

Pe marii luceferi cei purtători de lumină, turnurile Bisericii cele neclintite, într-un glas să-i lăudăm noi, cei ce ne îndulcim laolaltă de bunătățile, de cuvintele și de darul lor. Pe înțeleptul Gură de Aur și pe marele Vasile, împreună cu Grigorie, strălucitul teolog; către care să glăsuim, strigând din inimă: Preamarilor trei ierarhi, rugați-vă lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greșeli celor ce cu dragoste sărbătoresc sfântă pomenirea voastră.

Mărire...,

Luând înțelepciune de la Dumnezeu ca niște alți trei apostoli ai lui Hristos, cu cuvântul cunoștinței ați întocmit dogmele, pe care mai înainte de cuvinte meșteșugite le-au așezat pescarii, întru cunoștință, cu puterea Spiritului. Că așa se cădea credinței noastre celei drepte să ajungă la întocmire. Pentru aceasta toți strigăm către voi: Rugați-vă lui Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască celor ce sărbătoresc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.

Și acum..., a Născătoarei.

Sufletul meu cel smerit, care, ca o corabie fără cârmaci, se afundă în zbuciumul valurilor ispitelor vieții și sub povara păcatelor se vede în primejdie să ajungă în adâncul iadului, întâmpină-l Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, cu mireasma rugăciunilor tale, liniște dându-i și din primejdii smulgându-l. Că tu ești liman neînviforat; roagă-te Fiului tău și Dumnezeu să-mi dăruiască mie iertare de greșeli, că pe tine te am nădejde eu, nevrednicul, robul tău.

 

Catavasia IV

Acoperit-au cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din chivotul sfinţirii Tale, din preacurata Maică, în biserica măririi Tale Te-ai arătat ca un prunc, în braţe fiind purtat; şi s-au umplut toate de lauda Ta.

Catavasia V

Când a văzut Isaia, în vedenie, pe Dumnezeu pe scaun preaînalt, de îngerii măririi fiind înconjurat, a strigat: O, ticălosul de mine! Că am văzut mai înainte pe Dumnezeu întrupat, pe Cel ce stăpâneşte pacea şi lumina cea neînserată.

Catavasia VI

Strigat-a Ție bătrânul văzând cu ochii mântuirea, care a venit oamenilor de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu.

 

După Ectenia mică,  Condacul , vers 2.

Pe sfinții propovăduitori și dumnezeiești vestitori, pe căpetenia învățătorilor Tăi, Doamne, i-ai primit întru desfătarea și odihna bunătăților Tale. Că ai primit ostenelile acelora și moartea mai vârtos decât arderile de tot; Cel ce Însuți preamărești pe sfinții Tăi.

Icos

Cine este vrednic să-și deschidă buzele și să-și miște limba spre lauda celor ce suflă foc, prin puterea Cuvântului și a Spiritului? Însă atâta voi cuteza a zice: că toată firea omenească au covârșit-o cei trei cu darurile cele multe și mari; și cu lucrarea și cugetarea adâncă la cele spirituale întrec pe cei ce strălucesc întru amândouă. Pentru aceasta, de preamari daruri i-ai învrednicit pe aceștia; ca pe niște slugi credincioase ale Tale, Unule, Cel ce preamărești pe sfinții Tăi.

 

Catavasia VII

  Pe Tine, Cel ce ai răcorit în foc pe tinerii cei ce Te-au numit Dumnezeu, şi în Fecioară neîntinată Te-ai sălășluit, Te lăudăm, Dumnezeu-Cuvântul, cu bună credinţă, cântând: Binecuvântat ești Dumnezeul părinţilor noştri.

Catavasia VIII

Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântând, şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.

  În focul cel mistuitor împreunându-se tinerii cei aleşi ai bunei credinţe, iar de văpaie nefiind vătămaţi, dumnezeiască cântare au cântat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii întru cântări cinstindu-o să o mărim.

Preotul cădește altarul și toată biserica.

Stihurile (Cântarea Mariei: Lc 1,46-55):

Măreşte, suflete al meu, pe cei trei, între ierarhi, mari luminători.

Iată țarina și turma voastră, pentru care preamari dureri ați răbdat, adunându-se laolaltă și pe voi trei deopotrivă primindu-vă, are ca laudă de obște unirea voastră preadulce.

Mărește, suflete al meu, pe cei trei luminători ai Bisericii lui Hristos.

Nu sabie cu două tăișuri, ci cu trei, pune harul înainte împotriva vrăjmașilor săi; o sabie din cer lucrată, pe trei laturi ascuțită, care pururi s-a luptat pentru Dumnezeirea întreit-strălucitoare.

Mărește, suflete al meu, pe cei ce au împodobit Biserica lui Hristos.

Preamăriților, trăirea voastră a fost în ceruri, chiar de pe când purtați trup nepătat; iar acum, locuind în ceruri în chip lămurit, rugați-vă, ca noi cei ce trăim pe pământ să gândim și să facem cele de sus.

Mărește, suflete al meu, pe cea mai cinstită și mai preamărită decât oștile cele de sus.

Mă strâmtorează lărgimea măririlor tale, stăpână, înăbușindu-mi cuvântul, din pricina mulțimii lor; și ciudat lucru mi se întâmplă că mă uluiesc de belșugul lor. Pentru aceasta preamărim pe Cel ce atât de mult te-a mărit pe tine.

Mărește, suflete al meu, pe cei trei păstori ai Preasfintei Treimi.

Virtutea Treimii s-a înălțat și toate le-a umplut de mărire: o altă văpaie a strălucit nouă cu întreite lumini, ca o răsfrângere de lumină a Ei, pe cereștii povățuitori în taine. Prin care ne îndreptăm la dumnezeiasca cugetare înaltă noi, ci drept-cinstitori de Dumnezeu.

Mărește, suflete al meu, pe cei trei mari luminători, de trei ori mai luminoși decât soarele.

Nu este un al doilea între acești trei; că fiecare își poartă vrednicia lui, nimeni întâiul părând, și pe cei deopotrivă cu cinstirea înfrângând; ci mai vârtos își împart unul altuia biruința, cu mare bucurie. Că nu încape între dânșii îndrăzneala pizmuirii, care strică buna înțelegere.

Mărește, suflete al meu, stăpânia Dumnezeirii celei în trei ipostasuri și nedespărțită.

Dreapta cinstire de Dumnezeu care a arătat pe părinți fii ai Săi întâi-născuți, naște printr-înșii fii, după lege, fără prihană, și desăvârșiți prin Spiritul, Cel ce a grăit întru dânșii; aceștia cer să se păzească pacea până în sfârșit, pe care de la dânșii au moștenit-o.

Mărește, suflete al meu, pe cea mai cinstită și mai preamărită decât oștile cele de sus.

Fiu al Dumnezeului celui viu a propovăduit pe Fiul tău, Maică-Fecioară, căpetenia înțelepților dascăli, nu de trup și de sânge fiind povățuită în această taină, ci de descoperirea Tatălui. Pentru aceasta, învățând să te cunoaștem pe tine Fecioară și Maică și Născătoare de Dumnezeu, te-a mărit.

Născătoare de Dumnezeu, nădejdea creștinilor, acoperă, apără și păzește pe cei ce nădăjduiesc în tine.

Catavasia IX

În lege, în umbră și în Scriptură închipuire vedem noi, credincioşii. Toată partea bărbătească ce deschide pântecele, sfânt lui Dumnezeu este. Deci, pe Cuvântul cel întâi născut, pe Fiul Tatălui celui fără de început, pe Cel Unul- născut din Maică, fără ispită bărbătească, Îl mărim.

 

După Ectenia mică,  Luminătorile, pe melodie specială.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (Ps 98,10c) (de două ori).

Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).

Pe vasele luminii, pe fulgerele cele revărsătoare de raze, pe Vasile cel Mare, pe Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și pe Ioan Gură de Aur, să-i lăudăm acum toți.

Mărire...,

Dumnezeire una, Părinte și Fiule și Spirite, pentru rugăciunile lui Vasile, Grigorie și Ioan, și ale curatei Născătoarei de Dumnezeu, să nu mă desparți pe mine de mărirea Ta.

Şi acum..., a Născătoarei.

Turn poleit cu aur și cetate cu douăsprezece ziduri, tron din care picură soarele, scaun al Împăratului, minune necuprinsă de minte, cum ai hrănit cu lapte pe Stăpânul?

 

Îndată, pe versul 2, propriu-zis, se cântă Stihirile de Laudă, precedate de Stihurile lor.

Toată suflarea să laude pe Domnul (Ps 150,6). Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cei de sus! (Ps 148,1) Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)

Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui (Ps 148,2). Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)

 

Se pun Stihirile pe 4, vers 2 .

Stih: Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui (Ps 150,2).

Cu ce cununi de laudă vom încununa pe învățătorii cei despărțiți cu trupurile și împreunați cu spiritul? Pe întâistătătorii de Dumnezeu purtători, cei întocmai cu numărul și slugile Treimii, pe luminătorii cei ce au luminat lumea; pe stâlpii Bisericii, pe care cu cununi de laudă ca pe niște biruitori i-a încununat Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce are mare milă.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L în psaltire şi alăută (Ps 150,3).

Cu ce podoabe de cântări vom încununa pe purtătorii de Dumnezeu, pe îndrumătorii în tainele cerești și propovăduitorii dreptei credințe? Pe cuvântătorii de Dumnezeu cei preaaleși; pe marele Vasile, pe dumnezeiescul și de Dumnezeu grăitorul Grigorie și pe Ioan cel cu limba cu totul de aur! Pe care i-a preamărit Treimea, după vrednicie; Domnul, Cel ce are mare milă.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în timpane şi hore, lăudaţi-L în strune şi organe (Ps 150,4).

Cu ce cuvinte de laudă vom lăuda pe ierarhii? Pe cei întocmai cu apostolii cu harul și întocmai cinstiți cu darurile; pe surpătorii nelegiuirii; pe izbăvitorii și îndrumătorii cu cuvântul și cu fapta; pe păstorii cei următori ai lui Hristos prin credință; pe îngerii cei pământești și pe oamenii cei cerești. Pe care i-a cinstit Hristos, Domnul măririi, Cel ce are mare milă.

 

Stih: Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi-L în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,5-6).

Cu ce cununi de laudă vom încununa pe cel cu cuvintele de aur, și împreună cu el pe Vasile și pe Grigorie, cinstitele locașuri ale Spiritului; pe apărătorii cei tari ai credinței; stâlpii Bisericii, întărirea credincioșilor, mângâierea tuturor păcătoșilor; pe izvoarele cele ce izvorăsc apă, din care bând, ne îndulcim la suflete, cerând iertare de greșeli și mare milă?

 

Mărire..., vers 2.

Astăzi sufletele pământenilor se înalță de la cele pământești; astăzi cerești se fac toate întru pomenirea sfinților; că porțile cerești se deschid și cele ce sunt ale Stăpânului ni se fac cunoscute. Cuvintele fapte propovăduiesc și limbile minunile le cântă; iar noi către Mântuitorul strigăm: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeule, că prin aceștia credincioșilor pace s-a făcut.

 

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu, același vers.

Astăzi Hristos în biserică se aduce. Astăzi sub Lege ajunge Cel ce a dat lui Moise Legea; oștile îngerești sunt cuprinse de uimire, văzând cuprins în brațe bătrânești pe Cel ce ține împreună toate. Simeon, umplându-se de cucernicie și de bucurie, a strigat: Acum slobozește-mă, Mântuitorule, din viața cea trecătoare, la odihna cea neîmbătrânitoare; că Te-am văzut și m-am veselit.

 

Cântăreții: Doxologia mare.

           

   Troparul Sfântului, vers 4.

  Ca cei ce ați fost la obicei întocmai cu Apostolii și lumii învățători, rugați-vă Stăpânului tuturor să dăruiască pace lumii și sufletelor noastre mare milă.

 

Text pregătit de Pr. Ioan Fărcaș

Știri din aceeași categorie