Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


5 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Augustin Bunea, istoricul cel mai apreciat al Adrealului

 
Augustin Bunea, istoricul cel mai apreciat al Adrealului
  • 04 Aug 2018
  • 1232

La 4 august 1857, în familia preot greco-catolic din Vad, Țara Făgărașului, se năștea Augustin Bunea, istoric și teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române, considerat de Nicolae Iorga ca fiind "istoricul cel mai apreciat al Adrealului".

Primii ani de școală îi face în satul natal și localitățile vecine. Din primăvara anului 1877 începe gimnaziul din Blaj, iar în toamna aceluiași an este trimis de către Mitropolitul Ioan Vancea, la Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda fide” din Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și în filosofie în anul 1882.

La Roma, înainte de terminarea studiilor, este hirotonit preot în anul 1881. Întors la Blaj, a îndeplinit numeroase funcții în ierarhia Bisericii Române Unite, de la consilier și secretar mitropolitan, în timpul Mitropolitului Ioan Vancea, până la canonic scolastic și apoi canonic custode, în vremea Mitropolitului Victor Mihaly de Apșa. A fost profesor și pentru o perioadă rector la Academia Teologică, ocupând catedra de teologie dogmatică.

În 1890, alături de Vasile Hossu, Alexandru Grama, Victor Smighelschi și Izidor Marcu, va fonda ziarului bisericesc-politic „Unirea”, apărut la Blaj.

A desfășurat o intensă activitate în apărarea drepturilor naționale ale românilor din Transilvania, fiind aparatorul lui Iuliu Coroianu în Procesul Memorandistilor, din anul 1894 de la Cluj. În 1907, alturi de Ioan Micu Moldovan, a fost semnatarul Memorandumului de la Blaj, protest la adresa Legii școlilor (Aponnyi) de maghiarizare prin școală.

Augustin Bunea a fost și promotor al ideii unirii într-o singură clădire a turutor bibliotecilor lăsate drept moştenire de episcopii, mitropoliţii călugării şi de marii cărturari ai Blajului. Prin testamentul său, se pune „piatra de temelie” a Bibliotecii Centrale a Blajului, edificiu care astăzi găzduieşte sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unite cu Roma: „ridicarea unui lăcaş ce va purta denumirea de Biblioteca Centrală: toate acţiunile mele şi anume, şasesprezece, de la Institutul de credit şi economii, „Patria” din Blaj, zece de la Institutul de credit şi economii, „Albina” din Sibiu, două de la Institutul de credit şi economii Iulia- Alba Iulia, douăzeci de la Societatea pe acţiuni Consum din Blaj,  cinci  de la Insitutul de credit şi economii „Codreana” din Băseşti, precum şi banii ce-i am depuşi la Institutul de credit şi economii „Patria” din Blaj, apoi şi banii ce se vor căpăta după asigurarea mea de la Societatea Gersham, îi las sub paza, grija şi administrarea Veneratului Capitlu metropolitan greco-catolic din Blaj. Acest venerat Capitlu este rugat ca toate veniturile când...vor ajunge la o sumă atât de mare, să se poată clădi o casă bună şi frumoasă ..în care să se poată aşeza toate bibliotecile mari din Blaj” (Albumul Bunea, pag 213.)

Ca istoric a publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei și mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci, fiind continuator a ideilor lui Inochentie Micu Clain si al reprezentanților Școlii Ardelene.

În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular. Moare la puțin timp după alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, în 30 noiembrie 1909, fără să mai aibă posibilitatea de a-și rosti discursul de recepție "Stapânii Țării Oltului".

"Augustin Bunea a fost o glorie a culturii românești de dincolo. Istoric desavarsit care a pus bazele studiilor critice, privitoare la istoria românilor din Ardeal, orator fara pereche, scriitor, din aceia cu care românii de dincolo fac cinste", spunea marele istoric Niclae Iorga, prieten bun cu Bunea, în anul 1909, în fața colegilor săi din Camerei Deputaților.

ACC