Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


10 - = 8
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Decizie dureroasă cu privire la unele spitale catolice din Belgia

 
Decizie dureroasă cu privire la unele spitale catolice din Belgia
  • 08 Mai 2020
  • 1084

”Cu adâncă tristețe, comunicăm că spitalele de psihiatrie administrate de asociația Provincialat des Frères de la Charité asbl, în Belgia, nu vor putea să mai fie considerate, de acum înainte, instituții catolice”: este decizia luată de Congregația pentru doctrina credinței, departamentul Curiei Romane care se ocupă de chestiunile de credință și morală.

Hotărârea Congregației pentru doctrina credinței a fost comunicată după un dialog insistent, condus în ultimii trei ani cu Frații Carității pentru ca aceștia să determine asociația amintită să renunțe la practica eutanasiei în structurile sanitare aflate în subordinea lor. Rețeaua de spitale a Fraților Carității este gestionată în Belgia de o asociație a cărei conducere este formată în cea mai mare parte din laici.

Moartea prin lege, administrată de cineva ca o ”cură” celor care suferă într-o ”condiție sanitară fără speranță” este posibilă în Belgia din 2002. Această viziune asupra bolnavului și a bolii a fost adoptată din martie 2017 și în spitalele congregației Frații Carității din Belgia.

Scrisoarea semnată pe 30 martie 2020 de cardinalul Ladaria și de arhiepiscopul Morandi – prefectul, respectiv, secretarul Congregației pentru doctrina credinței – reprezintă punctul final al unei dispute sensibile și complexe, în care s-au confruntat, pe de o parte, principiul intangibil al vieții umane pentru viziunea creștină și, pe de alta, considerentele unei legislații care o relativizează. Scrisoarea, adresată superiorului general al Congregației, Fratele René Stockman, reparcurge etapele acestei confruntări, care a început în urmă cu trei ani, cu ramura belgiană a congregației Frații Carității. Aceasta publicase un document prin care se anunța ”admiterea, în anumite condiții, a practicii eutanasiei într-un spital catolic”.

Prezentând practica eutanasiei, se menționează în scrisoarea trimisă de la Vatican, asociația Provincialat des Frères de la Charité asbl ”nu face referință nici la Dumnezeu, nici la Sfânta Scriptură, nici la viziunea creștină asupra omului”. În Scrisoarea transmisă, se cere ca responsabilii structurilor spitalicești belgiene să-și afirme ”în scris și fără echivoc, adeziunea la principiile sacralității vieții umane și inacceptabilității eutanasiei și, pe cale de consecință, refuzul absolut de a o practica în instituțiile aflate în subordinea lor”. Cerința a rămas fără răspuns, în pofida medierii condusă de arhiepiscopul Jan Hendriks, în calitate de vizitator apostolic.

De amintit, cu toate acestea, că structurile non spitalicești pe care Frații Carității le dețin în Belgia, aproximativ 50 de școli și 15 centre ortopedagogice, nu sunt interesate de decizia Congregației pentru doctrina credinței și pot fi considerate ”catolice”. Trebuie spus, de asemenea, că Frații Carității s-au împotrivit în repetate rânduri conducerii asociației.

Decizia de a retrage denumirea de ”catolic” a fost înmânată ieri episcopilor țării de nunțiul apostolic, mons. Kasujja. La rândul său, Conferința episcopală belgiană a cerut ”continuarea unui dialog prelungit între toți factorii interesați”, mulțumind în același timp tuturor spitalelor pentru efortul depus ”în aceste timpuri grele de coronavirus”.

Superiorul general al congregației Frații Carității nu s-a arătat foarte optimist cu privire la o posibilă continuare a dialogului. ”Am vorbit vreme de trei ani și am făcut tot ce era mai bun”, spune fratele René Stockman, care recunoaște că decizia Congregației pentru doctrina credinței este ”dureroasă”. Membrii acestei Fraternități, a mai spus superiorul general, au fost printre primii în Belgia care, încă din 1815, s-au ocupat de pacienții cu boli psihice. Fratele Stockman susține cu tărie că practica eutanasiei nu este compatibilă cu carisma carității: ”Congregația noastră va trebui să se separe de propriile spitale de psihiatrie din Belgia”. Există și o latură delicată a demersului, din moment ce spitalele în chestiune utilizează bunurile aflate în proprietatea Fraților Carității, drept care superiorul general speră că se va ajunge la un acord cu asociația care gestionează spitalele. Fratele Stockman și-a exprimat dorința de a întrerupe orice legătură cu aceste structuri care, ”trebuie să fie foarte clar, nu mai pot fi puse în asociere cu Frații Carității”.

Învățătura Bisericii cu privire la eutanasie nu a cunoscut ezitări în ultimele decenii. Sfântul Ioan Paul al II-lea considera eutanasia ”o gravă încălcare a legii lui Dumnezeu”, iar compasiunea invocată în practica eutanasiei era pentru pontif ”o falsă milă”; adevărata compasiune, în schimb, ”te face solidar cu durerea celuilalt, nu-l ucide pe cel a cărui suferință nu o poți suporta”. Benedict al XVI-lea spunea că ”viața este primul dintre bunurile primite de la Dumnezeu și fundamentul tuturor celorlalte; a garanta tuturor dreptul la viață, de o manieră egală pentru toți, este o obligație de a cărei îndeplinire depinde viitorul însuși al omenirii”. La rândul său, papa Francisc atrăgea atenția, în luna ianuarie anul curent, asupra unei mentalități tot mai răspândite care consideră ”vieți nedemne” și ”de aruncat” persoanele ce nu corespund anumitor criterii de eficiență.



Sursa:vaticannews.va/ro