Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


9 - = 4
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

50 de ani de la asasinarea părintelui Vasile Zăpârțan

 
50 de ani de la asasinarea părintelui Vasile Zăpârțan
  • 05 Aug 2026
  • 97

Pr. dr. Vasile Zăpârțan (1918–1976) – mărturisitor al credinței și slujitor neobosit al românilor din exil

Pr. dr. Vasile Zăpârțan a fost una dintre personalitățile marcante ale exilului greco-catolic românesc și rector al Misiunii Române Unite cu Roma din München între anul 1957 și moartea sa, survenită la 5 august 1976, în împrejurări considerate de numeroși cercetători și martori ca fiind rezultatul unei operațiuni a Securității regimului comunist.

S-a născut la 27 aprilie 1918, în localitatea Mănăstirea, județul Cluj. După studiile ecleziastice efectuate la Roma, a fost hirotonit preot la 25 martie 1945. Și-a început activitatea pastorală în cadrul Misiunii Române Unite din Paris, fiind trimis ulterior la Salzburg. La 1 martie 1957 a fost numit la München, unde avea să slujească aproape două decenii în mijlocul comunității românilor greco-catolici refugiați în Germania Occidentală.

Părintele Vasile Zăpârțan s-a remarcat printr-o activitate misionară deosebită și prin grija neobosită față de românii constrânși să-și părăsească țara din cauza regimului comunist. A străbătut în repetate rânduri Germania, Austria și Italia, ajungând până în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie pentru a-i întâmpina pe refugiații nou-sosiți, oferindu-le sprijin spiritual, material și îndrumare într-un moment de profundă nesiguranță.

În paralel cu activitatea pastorală, a colaborat cu organizația catolică Kirche in Not, publicând articole și mărturii despre persecuția la care era supusă Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, și despre încălcările libertății religioase din România aflată sub regimul comunist. Prin intervențiile sale publice a devenit una dintre cele mai cunoscute voci ale exilului românesc în apărarea drepturilor Bisericii și a credincioșilor persecutați.

La 5 august 1976, în timp ce se întorcea de la Nürnberg spre München, automobilul pe care îl conducea a părăsit carosabilul și s-a izbit de un copac. Potrivit mărturiei șoferului unui autocamion care circula în spatele său, vehiculul ar fi deviat brusc și inexplicabil de pe autostradă. Accidentul s-a soldat cu moartea a trei persoane, între care și pr. dr. Vasile Zăpârțan.

Sfânta Liturghie de înmormântare a fost celebrată la 11 august 1976 de episcopul Vasile Cristea, în prezența a mii de români veniți din întreaga Germanie Occidentală pentru a aduce un ultim omagiu preotului care le fusese păstor și sprijin în anii exilului.

În lucrarea Orizonturi roșii (Red Horizons), publicată la New York în 1988, fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa afirmă că moartea părintelui Vasile Zăpârțan ar fi fost rezultatul unui ordin direct al lui Nicolae Ceaușescu. Pacepa scrie:

„Ceaușescu poate fi teribil de violent când are pică pe cineva. Curând după venirea sa la putere a simțit pentru prima dată gustul usturător al criticii publice, venită din partea unui lider emigrant român și reacția sa imediată a fost: «Omoară-l fără milă!». Omul care l-a criticat a fost Vasile Zăpârțan, un preot emigrant (greco-catolic) care trăia în Germania de Vest și care a denunțat cultul personalității lui Ceaușescu, atât în discursuri publice, cât și în slujbe bisericești.”
(Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii, New York, 1988, p. 131).

Deși circumstanțele exacte ale morții sale nu au fost stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, numeroase mărturii, documente și cercetări istorice indică faptul că părintele Vasile Zăpârțan s-a numărat printre clericii români din exil considerați ținte ale aparatului represiv al regimului comunist. Prin fidelitatea sa față de Biserică, prin slujirea românilor aflați departe de țară și prin curajul de a denunța persecuția religioasă, el rămâne una dintre figurile luminoase ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, în perioada exilului.

 

ACC