Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Ce le-a spus Papa liderilor europeni cu ocazia primirii premiului Carol cel Mare

 
Ce le-a spus Papa liderilor europeni cu ocazia primirii premiului Carol cel Mare
  • 06 Mai 2016
  • 2401

Sfântul Părinte Papa Francisc a primit azi în Sala Regia din Palatul Apostolic premiul orașului german Aachen ”Carol cel Mare” pentru contribuția la susținerea valorilor europene. La ceremonia decernării au luat parte primarul orașului, Marcel Philipp, alături de președintele Comitetului director al Asociației pentru atribuirea Premiului Carol cel Mare, Jürgen Linden. Au fost prezenți și au ținut un cuvânt de salut președintele Parlamentului European, Martin Schulz, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele Consiliului European, Donald Tusk. Printre cei prezenți se număra și cancelarul german Angela Merkel.

În cuvântul său, Sfântul Părinte a reafirmat intenția sa de ”a oferi prestigiosul premiu pentru Europa; nu facem un gest festiv ci folosim, mai degrabă, această ocazie pentru a dori împreună un nou și curajos elan pentru acest iubit continent”. De altfel, întregul discurs al Sfântului Părinte a fost o adevărată pledoarie pentru Europa, de la inițiativa fondării unei uniuni de popoare până la visul unei Europe care să depășească actuala fază de stagnare și închidere prin cultura dialogului și revizuirea modelului economic.
Papa Francisc: «Creativitatea, fantezia, capacitatea de a se ridica din nou și de a ieși din propriile limite aparțin sufletului Europei. În secolul trecut, aceasta a dovedit omenirii că un nou început era posibil: după anii tragici ai contrastelor, care au culminat cu războiul cel mai teribil din câte se amintesc, a apărut, prin harul lui Dumnezeu, o noutate fără precedent în istorie. Cenușa ruinelor nu a reușit să stingă speranța și căutarea celuilalt, care au înflăcărat inima Părinților fondatori ai proiectului european. Ei au pus bazele unei fortărețe a păcii, ale unui edificiu construit de State care nu s-au unit prin impunere, ci prin libera alegere a binelui comun, renunțând pentru totdeauna la a se confrunta. Europa, după nenumărate dezbinări, s-a regăsit în sfârșit pe sine și a început să-și zidească o casă».

Această ”familie de popoare”, a remarcat papa Francisc, în ultima vreme a început să nu mai simtă drept proprii zidurile casei comune, înălțate uneori depărtându-se de proiectul inițial al fondatorilor. În cadrul vizitei la Parlamentul European, a amintit Pontiful, ”mi-am permis să vorbesc de o Europă bunică”, dată fiind impresia generală că Europa ar fi ”obosită și îmbătrânită, non fertilă și nevitală, unde marile idealuri care au inspirat-o par să-și fi pierdut forța de atracție; o Europă decăzută care pare să fi pierdut capacitatea ei generatoare și creatoare. O Europă tentată de voința de a asigura și stăpâni spații, mai mult decât de a genera procese de incluziune și transformare; o Europă care se retrage în tranșee în loc să privilegieze acțiuni care să promoveze un nou dinamism în societate; un dinamism capabil să implice și să pună în mișcare toți factorii sociali (grupuri și persoane) în căutarea de noi soluții la problemele actuale, care să aducă roade în importante evenimente istorice; o Europă care, departe de a proteja spațiile, să devină mamă generatoare de procese” (cf exhort. ap. Evangelii gaudium, 223).

De aici, întrebările pe care Papa Francisc le adresează în mod simbolic întregii Europe:
Papa Francisc: «Ce ți s-a întâmplat, Europă umanistă, apărătoare a drepturilor omului, democrației și libertății? Ce ți s-a întâmplat, Europă pământ de poeți, filosofi, artiști, muzicieni, scriitori? Ce ți s-a întâmplat, Europă mamă de popoare și națiuni, mamă de mari oameni și femei care au știut să apere și să-și dea viața pentru demnitatea fiilor lor?».

În fața acestei situații, a continuat papa Francisc, e necesar ”a ne distanța un pic de prezent pentru a asculta vocea străbunilor noștri”, printre care Părinții fondatori ai Europei ocupă un loc de importanță fundamentală. Acest demers ”ne permite să ne inspirăm din trecut pentru a înfrunta cu curaj complexul cadru multipolar din zilele noastre, acceptând cu determinare provocarea de a «aduce la zi» idea de Europa. O Europă capabilă să aducă la lumină un nou umanism bazat pe trei capacități: capacitatea de integrare, capacitatea de dialog și capacitatea de generare.

”La renașterea unei Europe obosite, dar încă bogată în energie și potențial, poate și trebuie să contribuie Biserica”, a spus la finalul discursului Papa Francisc. ”Îndatorirea ei coincide cu misiunea ei: vestirea Evangheliei, care astăzi mai mult ca oricând se traduce mai presus de toate într-un a merge în întâmpinarea rănilor omului, ducând prezența puternică și simplă a lui Isus, milostivirea lui mângâietoare și încurajatoare. Dumnezeu dorește să locuiască între oameni, dar o poate face numai prin oameni și femei care, asemenea marilor evanghelizatori ai continentului, sunt atinși de El și trăiesc Evanghelia, fără să caute altceva. Numai o Biserică bogată în mărturisitori va putea să verse încă o dată apa limpede a Evangheliei la rădăcinile Europei. În acest sens, drumul creștinilor spre unitatea deplină este un mare semn al timpurilor, dar și o exigență urgentă de a răspunde la chemarea Domnului «pentru ca toți să fie una» (In 17,21).
Papa Francisc: «Cu gândul și inima, cu speranță și fără nostalgii zadarnice, ca fiu care își regăsește în mama Europă rădăcinile de viață și de credință, visez un nou umanism european, ”un drum constant de umanizare”, care are nevoie de ”memorie, curaj și de o utopie sănătoasă și umană”. Visez o Europă tânără, capabilă încă să fie mamă: o mamă care să aibă viață, pentru că respectă viața și oferă speranță de viață. Visez o Europă care să aibă grijă de copil, care îl ajută ca frate pe cel sărac și pe cel care sosește în căutare de primire pentru că a pierdut totul și cere adăpost. Visez o Europă care îi ascultă și valorifică pe cei bolnavi și bătrâni, pentru ca să nu mai fie reduși la neproductive obiecte de rebut. Visez o Europă în care a fi migrant nu este un delict, ci o invitație la o angajare mai mare cu demnitatea întregii ființe umane. Visez o Europă în care tinerii să respire aerul curat al onestității, să iubească frumusețea culturii și a unei vieți simple, nepoluată de nenumăratele necesități ale consumismului; în care a se căsători și a avea copii sunt o responsabilitate și o mare bucurie, nu o problemă adusă de lipsa unui loc de muncă insuficient de stabil. Visez o Europă a familiilor, cu politici cu adevărat eficace, bazate mai mult pe chipuri decât pe numere, mai mult pe nașterea fiilor decât pe creșterea bunurilor. Visez o Europă care promovează și tutelează drepturile fiecăruia, fără a uita de obligațiile față de toți. Visez o Europă despre care să nu se poată spună că angajamentul pentru drepturile omului a fost ultima ei utopie».

(rv – A. Dancă)



Sursa:ro.radiovaticana.va